Pentru prima dată Germania nu se descurcă mai bine decât ceilalți și poate chiar dimpotrivă: falimentele se înmulțesc într-un ritm cu adevărat îngrijorător, scrie o analiză Contrepoints.
Ei bine, iată un Mare Dezastru care se profilează la orizontul teuton: aflăm că Uniper, principala companie germană de vânzări de gaze și primul distribuitor al companiei ruse Gazprom, trebuie să ceară statului german 55 de miliarde de euro în urma unei pierderi nete colosale de 40 de miliarde de euro de la începutul anului.
Un miliard de euro pe ici, un miliard de euro pe dincolo și repede începem să vorbim de sume mari. În orice caz, la 55 de miliarde de euro, aceasta este o sumă care poate îl va face pe Olaf Scholz să reflecteze asupra alegerilor energetice făcute în ultimii ani de Germania: evident, creșterea eforturilor pentru energiile regenerabile înseamna a multiplica și aprovizionarea cu gaze și a se regăsi într-o poziție nefericită când situația internațională se schimbă puțin.
Și dacă există într-adevăr tranziție energetică, aceasta nu este tocmai către noi forme de energie, ci mai degrabă către niciun fel de energie: pe scurt, totul nu decurge cu adevărat așa cum a fost planificat în Europa: în câteva luni, alegeri foarte politice au dus la consecințe economice grele, cu falimente majore.
Pentru prima dată, Germania nu se descurcă mai bine decât celelalte și poate chiar dimpotrivă: aceste falimente se înmulțesc într-un ritm cu adevărat îngrijorător. Astfel, producătorul german de mobilă Hülsta este în insolvență, la 80 de ani de la înființare. Lanțul de panificație Thilmann ajunge la faliment la 85 de ani de la începuturile sale. Pentru Wolff Hoch und Ingenieurbau, o firmă de construcții, a fost nevoie de 125 de ani, în timp ce Bodeta, producătorul de cofetărie, a rezistat 130 de ani. Borgers, furnizorul de automobile, își închide porțile după 156 de ani, iar Kappus, producătorul de săpun, după 170 de ani.
Aceste câteva exemple răspândite pe parcursul a doar câteva zile dau de gândit: aceste companii au supraviețuit la două războaie mondiale, schimbări politice și sociale majore, pentru a muri în sfârșit în 2022 pentru că, în esență, germanii credeau ferm că morile de vânt și oglinzile magice, toate căptușite cu turbine cu gaz rusesc, urmau să-i salveze de la introducerea cărbunelui, petrolului și energiei nucleare.
În bilanţ, germanii au acum mai multe falimente decât gaze, oglinzi şi mori de vânt subproductive cu care nu mai ştiu ce să facă. Mai mult, trebuie să exploateze cărbunele, petrolul şi energia nucleară. Este un eșec epic (și acesta este doar începutul).
Poate că din cauza acestui vânt înghețat venind dinspre est, Franța a afișat recent câteva semne clare ale unei schimbări de tactică în gestionarea a bugetului de stat: în timp ce în februarie trecut a dat de înțeles că toată puterea sa se va dedica înfrângerii Rusiei, ministrul economiei începe să-și revizuiască obiectivele: acum cere companiilor să fie cât mai discrete cu privire la dificultățile lor economice pentru a nu primi ajutor de la stat, ceea ce echivalează cu sărutul morții.
Indiferent de acest aspect, vom aprecia la justa valoare, în declarațiile ministrului, fanteziile despre performanța Franței, a cărei economie se redresează în timp ce în Europa toate celelalte țări se scufundă destul de repede într-o criză fără echivalent istoric. Da: sancțiunile împotriva Rusiei au fost absolut devastatoare... pentru Europa.
Și chiar dacă acești europeni sunt tocmai în pe cale de a ocoli cu discreție aceste sancțiuni cât mai curând posibil, același ministru al economiei francez, fără nicio contradicție, recunoaște că înmulțește scutirile de impozite pentru a ajuta persoanele și întreprinderile să depășească criza (care este aproape invizibilă conform cifrelor oficiale), criza pe care o vor pune pe spatele razboiului din Ucraina.
Oscilăm între consternare și întrebări din ce în ce mai grele despre negarea realității din partea elitelor care par să se fi autointoxicat cu această realitate alternativă pe care continuă să o picteze pentru mase.
Pentru că, în ciuda previziunilor ministrului Economiei, dovezile par greu de trecut cu vederea: ceea ce pune Germania într-o asemenea catastrofă nu poate duce la o simplă jenă economică în Franța și în Europa, dimpotrivă. Pentru că știm deja că anul 2023 va înregistra un număr record de falimente. Și pentru că iarna care vine va fi aspră chiar dacă nu există nicio întrerupere de curent (ceea ce pare din ce în ce mai puțin evitabil).
Indicatorii economici îi induc în eroare doar pe cei care au interes să fie păcăliți: chiar dacă se poate argumenta, la fel ca unii obișnuiți de pe platformele media, despre o rată scăzută a șomajului, rămâne faptul că un număr tot mai mare de francezi sunt înfometați: niciodată bancile de alimente nu au ajutat atât de mulți oameni nevoiași – cu rate de creștere de două cifre față de anii precedenți.
Dar conform minstrului economiei francez acești oameni nu vor avea nicio problemă în găsirea unui loc de muncă ceea ce tinde să arate că în Franța locurile de muncă nu îți mai permit să mănânci și că trebuie să muncești pe stomacul gol.
