Instituția vrea să oprească partidul anti-globalist să numească judecători, scrie European Conservative
Camera inferioară a parlamentului german, Bundestag, a aprobat joi, 19 decembrie, o modificare a constituției, în încercarea de a împiedica „extremiștii” să influențeze curtea constituțională federală.
Toate partidele principale, inclusiv social-democrații și Verzii de la guvernare, precum și opoziția de centru-dreapta CDU/CSU și liberalii FDP, au votat pentru schimbarea structurii curții constituționale și a modului în care sunt numiți judecătorii acesteia.
Votul a fost un atac nu atât de voalat la adresa partidului anti-globalist de opoziție Alternative für Deutschland (AfD), de care elitele aflate la conducere se tem din ce în ce mai mult. Cancelarul Olaf Scholz a spus că schimbările vor proteja instanța în viitor „împotriva influenței politice a extremiștilor și populiștilor”.
AfD a crescut enorm în popularitate, în principal din cauza atitudinii sale dure cu privire la imigrație, dar și pentru că a semnalat eșecurile guvernelor recente în gestionarea economiei, a criminalității și a crizei energetice. Partidul a câștigat primele alegeri de stat în Turingia în septembrie și a ocupat locul al doilea în Saxonia și Brandenburg . AfD are 19-20% în sondaje înainte de alegerile naționale din februarie.
Partidul a fost denigrat de oponenții săi politici care folosesc toate instrumentele politice și juridice necesare pentru a submina credibilitatea AfD. Partidul a fost desemnat ca un grup „extremist” de către agenția națională de informații și au existat solicitări ca acesta să fie interzis definitiv. Toate celelalte partide au refuzat să coopereze cu AfD la nivel statal și federal.
AfD a votat cu o majoritate covârșitoare împotriva proiectului de lege de joi, iar unul dintre deputații săi, Fabian Jacobi, a acuzat celelalte partide că demonizează AfD pentru a „continua împărțirea instanței între ele”.
Un total de 600 de deputați au susținut pachetul cu doar 69 de voturi împotrivă, scrie AFP.
În conformitate cu noile reguli, numărul total de judecători de la instanța superioară este stabilit la 16 — cuprinzând două completuri de opt — care vor avea mandate de 12 ani și se vor pensiona la 68 de ani. Pentru a consolida această structură, o majoritate de două treimi va fi acum necesara în ambele camere ale parlamentului pentru a trece prin orice schimbări.
Conform noilor măsuri, dacă o „minoritate de blocare” împiedică numirea unui judecător într-o cameră, cealaltă cameră, Bundesrat, îi poate alege în schimb. Camera superioară reprezintă cele șaisprezece state ale Germaniei, iar membrii săi provin în principal din cele două mari partide, SPD și CDU.
Asistând la evenimentele care se desfășoară în Germania, s-ar putea, desigur, să ne punem la îndoială dacă curtea constituțională nu ar trebui să fie protejată în schimb de partidele din sistem care își pierd constant sprijinul și se bazează pe trucuri politice greșite pentru a-și vâna rivalii politici.
