Conduși de tandemul Paris-Londra, europenii caută o alternativă la „pacea” lui Trump în Ucraina: reprezentanții a 30 de țări aliate s-au reunit la Paris pentru a propune garanții de securitate pentru Kiev, având grijă să nu-și deterioreze relațiile cu Washingtonul, scrie o analiza Le Figaro
Ceea ce Vladimir Putin nu a reușit să facă prin atacurile sale asupra Ucrainei, Donald Trump provoacă prin retragerea sa din Europa. După decenii de dezarmare, urmate de ani de prudență și indulgență față de Kremlin, Europa a început să se trezească strategic. Pentru a treia oară – și a doua oară la Paris – un summit al „coaliției voluntarilor” s-a reunit pentru a „finaliza” garanțiile de securitate oferite Ucrainei în cazul unui acord de pace sau al unui armistițiu cu Rusia.
Reprezentanții a 30 de țări aliate, inclusiv premierul britanic, cancelarul german și prim-ministrul italian, și-au reafirmat sprijinul pentru Volodimir Zelenski. Una dintre principalele decizii luate a fost crearea unor „forțe de reasigurare” formate din mai multe state europene, care vor fi desfășurate în locații strategice în cazul în care se ajunge la un acord de pace. Aceste forțe nu vor avea rol de menținere a păcii și nici nu vor înlocui armata ucraineană, ci vor avea ca scop principal descurajarea lui Vladimir Putin de a relua atacurile asupra Ucrainei.
Misiune franco-britanică
Eforturile coaliției aliate a Ucrainei vor fi conduse „în comun” de Franța și Marea Britanie, cele două principale puteri militare ale continentului. O misiune franco-britanică va fi trimisă în Ucraina pentru a sprijini consolidarea forțelor armate ucrainene. De asemenea, președintele francez a anunțat accelerarea acordării împrumuturilor destinate întăririi Ucrainei.
În ajunul summitului, Macron a anunțat un ajutor suplimentar de două miliarde de euro pentru Kiev, destinat achiziționării de echipamente militare, inclusiv rachete antitanc Milan, rachete sol-aer Mistral și sisteme de apărare antiaeriană. În viziunea președintelui francez, armata ucraineană trebuie să fie principala garanție de securitate a țării. Dacă este suficient de întărită, ea va deveni „avangarda securității noastre colective”.
Aliații au convenit, de asemenea, în unanimitate să nu ridice sancțiunile impuse Rusiei.
Accelerarea istoriei sub presiunea lui Trump
Loviturile politice date de Donald Trump asupra Europei au provocat o accelerare istorică care, în ciuda stării de șoc și a temerilor pe care le stârnește, are un efect benefic asupra unității europene. În timp ce americanii și rușii încearcă să impună un armistițiu defavorabil Ucrainei în cadrul negocierilor din Arabia Saudită, aliații europeni ai Kievului încearcă să construiască o pace mai solidă, la Paris și la Londra. Macron a avertizat că Rusia urmărește să „simuleze deschiderea negocierilor pentru a descuraja adversarul și a-și intensifica atacurile”.
O nouă voință politică a Europei
Pentru a preveni reluarea ostilităților de către Rusia după un posibil armistițiu, europenii și ucrainenii acționează împreună. Deși europenii nu doresc să rupă relațiile cu Washingtonul, pierderea încrederii în fostul lor aliat i-a determinat să caute soluții independente. Aceștia încearcă să-l convingă pe Trump să mențină, chiar și temporar, un „plasă de siguranță” în Ucraina, până când armatele europene își vor recăpăta capacitățile.
Emmanuel Macron, care menține o relație cordială cu Trump, i-a telefonat înaintea reuniunii de la Paris pentru a-l informa despre inițiativele europene. În acest context, summitul „coaliției voluntarilor” a fost și o ocazie de a demonstra americanilor noua seriozitate și determinare a Europei de a-și asuma propria securitate.
Pe de altă parte, Ucraina, încercând să adopte o poziție conciliantă, acceptă propunerile americane de armistițiu chiar și atunci când acestea par favorabile Rusiei, în încercarea de a demonstra că Vladimir Putin, și nu Volodimir Zelenski, este cel care refuză pacea.
Va putea Europa să acționeze independent?
Totuși, trezirea strategică a Europei are încă limite. Va reuși Europa, singură, să ofere Ucrainei garanții de securitate suficient de puternice dacă SUA refuză să rămână implicate? Chestiunea trupelor nu este încă pe deplin clarificată. Anumiți parteneri ai Parisului și Londrei ezită să se implice dacă americanii nu participă.
Donald Trump rămâne atașat ideii unei păci rapide, chiar dacă aceasta ar fi în defavoarea Ucrainei. El nu a oferit europenilor un rol clar în negocierile pentru Ucraina, deși intenționează să le delege acest dosar.
Între timp, Vladimir Putin a avertizat că trimiterea de trupe europene în Ucraina reprezintă o „linie roșie”. Pentru a descuraja Europa, Kremlinul a reiterat amenințarea unui conflict direct între Rusia și NATO.
Europa va avea oare atât capacitatea, cât și voința politică de a se elibera de constrângerile impuse de Kremlin și Casa Albă, pentru a deveni un actor strategic capabil să le țină piept și să salveze Ucraina din ghearele Rusiei? Aceasta rămâne întrebarea esențială a viitorului apropiat.
Regardez ça ! ⤵️
— Florian Philippot (@f_philippot) March 27, 2025
Ça sent la cata pour #Macron et sa « coalition des volontaires » ce jour à Paris : 31 pays réunis et ça finit en « une équipe franco-britannique » qui ira en Ukraine donner des « conseils » aux soldats ukrainiens ????
31 pays
2 armées
Macron le naze !
➡️ Ne… pic.twitter.com/vAJZMxNSZT
Ilie Bolojan, președinte interimar, în Franța să-și ia temele.
— Based Romania (@BasedR0mania) March 27, 2025
Doamne, ai milă de Romania???????? https://t.co/v7klJF4d0A pic.twitter.com/GRV3JVBP6a