DOCUMENT. Declarația de la Sibiu - cele zece angajamente asumate de șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană

Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene prezenți la summitul informal găzduit de președintele Klaus Iohannis au adoptat Declarația de la Sibiu, un angajament în zece puncte.

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat, joi, cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care concretizează Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima astfel de reuniune a liderilor care are loc de Ziua Europei, notează caleaeuropeana.ro.

”Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au convenit liderii în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

"Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri și dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar".

”Peste câteva săptămâni, cetățenii europeni își vor alege reprezentanții în Parlamentul European, la patruzeci de ani după exercitarea, pentru prima dată, a acestui drept fundamental. O Europă reunită în pace și democrație este doar una dintre numeroasele realizări. Încă de la începuturile sale, Uniunea Europeană, cu valorile și libertățile sale ca forță motrice, a oferit stabilitate și prosperitate în întreaga Europă, în interiorul granițelor Uniunii și dincolo de ele. De-a lungul anilor, a căpătat un rol important pe scena internațională. Cu o populație care se ridică la aproximativ jumătate de miliard de cetățeni și o piață unică competitivă, Uniunea Europeană este un lider în comerțul internațional și conturează politica mondială.Noi, liderii Uniunii Europene, ne-am întrunit la Sibiu pentru a discuta și a privi înainte spre viitorul nostru comun.

Ne reafirmăm convingerea că, uniți, suntem mai puternici în această lume tot mai neliniștită și care prezintă tot mai multe provocări. Recunoaștem că avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastră mai puternică și de a ne crea un viitor mai bun, recunoscând totodată perspectiva europeană a altor state europene. De aceea, convenim astăzi în unanimitate asupra a zece angajamente care ne vor ajuta să ne ridicăm la înălțimea acestei responsabilități:

• Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv.
• Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison.
• Vom căuta întotdeauna soluții comune, ascultându-ne unii pe ceilalți într-un spirit de înțelegere și respect.
• Vom continua să protejăm modul nostru de viață, democrația și statul de drept. Drepturile inalienabile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor europeni au fost dobândite cu mari greutăți și le vom prețui întotdeauna cum se cuvine. Vom apăra valorile și principiile noastre comune consacrate în tratate.
• Vom obține rezultate acolo unde contează cel mai mult. Europa va continua să fie un actor important în chestiunile importante. Vom continua să acordăm atenție preocupărilor și speranțelor tuturor cetățenilor europeni, aducând Uniunea mai aproape de cetățenii noștri, și vom acționa ca atare, cu ambiție și hotărâre.
• Vom respecta întotdeauna principiul echității, nu doar pe piața muncii, ci și în serviciile sociale, în economie sau în transformarea digitală. Vom reduce într-o mai mare măsură diferențele dintre noi și îi vom ajuta întotdeauna pe cei mai vulnerabili din Europa, punând oamenii pe primul loc, și nu politica.
• Ne vom înzestra cu mijloacele potrivite ambițiilor pe care le avem. Vom oferi Uniunii mijloacele necesare pentru a-și realiza obiectivele și a-și duce la îndeplinire politicile.
• Vom proteja viitorul următoarelor generații de europeni. Vom investi în tineri și vom construi o Uniune pregătită pentru viitor, capabilă să reziste celor mai presante provocări ale secolului XXI.
• Ne vom proteja cetățenii și le vom oferi siguranță investind în puterea pașnică și în puterea coercitivă și colaborând cu partenerii noștri internaționali.
• Europa va fi un lider mondial responsabil. Provocările cu care ne confruntăm astăzi ne afectează pe noi toți. Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri la nivel internațional pentru a menține și a dezvolta ordinea internațională bazată pe norme, pentru a valorifica pe deplin noile oportunități comerciale și pentru a aborda împreună probleme globale, cum ar fi conservarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.

Deciziile pe care le luăm vor urma spiritul și litera acestor zece angajamente. Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri și dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”.

Summitul de la Sibiu a arătat "nu doar o unitate de faţadă, ci una solidă", a declarat, joi, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Klaus Iohannis.

El a mărturisit că a dorit să îi facă pe cei ce au participat la summitul informal al şefilor de stat şi de guvern să se îndrăgostească de Sibiu, relatează agerpres.ro.

Juncker a făcut un scurt bilanţ al evoluţiilor economice în Uniunea Europeană şi a avut o concluzie: "Să spunem că totul merge rău nu este exact, să spunem că totul e bine, nu e complet".

Donald Tusk a fost cel care a mărturisit primul. "Pur şi simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu", a spus Tusk, în limba română, la conferinţa de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

În debutul intervenţiei sale, Donald Tusk a arătat mănuşile primite de la Helmut Duckadam, pe care l-a menţionat în discursul susţinut la Bucureşti în luna ianuarie, când România a preluat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

"Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Aţi organizat un summit excepţional", a completat Tusk, în limba română.

Întâlnirea liderilor Uniunii Europene în oraşul Sibiu din România încearcă să mute atenţia de la Brexit înspre alte chestiuni importante privind viitorul Uniunii Europene, în contextul în care blocul se pregăteşte pentru alegerile pentru Parlamentul European ce vor avea loc în această lună, comenta joi dpa, preluată de agerpres.ro.

Brexitul este fără îndoială una din puţinele probleme asupra cărora cei 27 de lideri se pot pune de acord. Iată o prezentare generală a provocărilor pe care politicienii Europei vor trebui să le facă faţă în următorii cinci ani.

Politica industrială şi a concurenţei

China îşi susţine economia naţională cu subvenţii de miliarde şi se concentrează asupra creării de campioni industriali globali în următorii ani. Europa încearcă să se decidă asupra unui răspuns.

Abordările luate în considerare variază de la o reformă a normelor UE privind fuziunile care le permit mai uşor companiilor mari să se unească şi până la consolidarea ajutorului de stat pentru industrie. Energiile regenerabile, dezvoltarea digitală şi motoarele alimentate cu baterii sunt alte puncte importante.

În acelaşi timp, relaţia UE cu preşedintele SUA, Donald Trump, este tensionată din cauză unei dispute referitoare la tarife. Comisia Europeană doreşte să încheie discuţiile pe teme comerciale cu SUA până la sfârşitul lunii octombrie, dar ajungerea la un acord ar putea dura mai mult.

Azil/Migraţie

Când sute de mii de migranţi au venit în Europa în 2015, multe state membre ale UE au fost incapabile să facă faţă situaţiei. Ţări mediteraneene precum Italia şi Grecia au avut probleme să gestioneze afluxul migranţilor sosiţi pe ţărmurile lor. De atunci politicile UE, mai ales în domeniul securităţii de frontieră, s-au schimbat.

O reformă semnificativă a normelor privind azilul urmează încă să fie făcută, iar statele membre ale UE nu par să ajungă la un acord prea curând privind distribuirea solicitanţilor de azil în cadrul blocului. Ţări ca Ungaria şi Polonia au refuzat să primească refugiaţi.

Din cauza acestui impas, navele de salvare cu migranţi la bord au fost în mod repetat ţinute în aşteptare zile şi săptămâni pe coasta italiană. Aceasta ar putea fi cea mai dificilă provocare pentru UE în următorii ani.

Încălzirea globală

UE ar trebui să devină neutră din punctul de vedere al climei până în 2050 - cel puţin în ochii Comisiei Europene. Aceasta înseamnă că sectoarele economiei, aprovizionării cu energie şi transporturilor trebuie modificate astfel încât gazele cu efect de seră să fie capturate sau să nu se mai producă.

Dar strategia pe termen lung a UE referitoare la climă este încă neclară. Statele membre urmăresc să convină asupra unei abordări comune în deceniile următoare, începând cu 2020.

Euro/Uniunea monetară

Nouăsprezece state membre UE deja folosesc moneda euro, iar toate celelalte, exceptând Marea Britanie şi Danemarca, urmează să se integreze şi ele în zona euro, conform tratatelor UE. Dar acest lucru nu este preconizat să se întâmple în viitorul apropiat.

În următorii 5 ani, Bulgaria şi Croaţia s-ar putea alătura zonei euro, dar ar trebui mai întâi să facă anumite schimbări pentru ca aderarea lor să nu slăbească moneda unică.

Multe rămân de făcut referitor la reformele zonei euro. La 10 ani după ultima criză financiară, blocul valutar încă nu este considerat imun la criză. Pentru următorii ani, se lucrează la un buget pentru zona euro şi la un mecanism de bailout pentru zona euro, printre altele.

Luarea deciziilor

Statele membre UE au o problemă cu principiul unanimităţii, care în general împiedică blocul să ajungă la o poziţie comună în probleme sensibile de politică externă. Această condiţie a împiedicat şi crearea unei taxe speciale pentru giganţi digitali precum Google şi Facebook.

Comisia a sugerat tranziţia la un vot cu majoritate în unele domenii, dar această propunere ar însemna schimbarea unor tratate - lucru ce necesită unanimitate.

Luarea de decizii ar putea deveni şi mai dificilă dacă UE adaugă şi mai multe state. Momentan sunt 28, iar după Brexit vor rămâne 27.

Ţările din Balcanii de Vest, inclusiv Bosnia şi Macedonia de Nord, au cele mai mari şanse de a se alătura blocului într-o zi. Din punct de vedere geografic, ele sunt în mijlocul Europei, dar politic şi economic, sunt uneori foarte departe de statele membre ale UE.

UE nu poate şi nu vrea să le întoarcă spatele, mai ales ţinând cont că Rusia încearcă să îşi lărgească influenţa printr-o expansiune mass-media masivă şi prin alte mijloace.

Comisia le-a promis perspectiva aderării la UE până în 2025 dacă ţările candidate vor efectua reformele necesare. Până atunci, în 2024, va avea loc o nouă rundă de alegeri în cadrul UE.