Într-un discurs mult așteptat care marchează luni aniversarea victoriei din 1945 asupra Germaniei naziste, președintele rus și-a justificat ofensiva în Ucraina și a criticat „amenințarea inacceptabilă” din partea Occidentului contrazicând zvonurile care se răspândiseră în ultimele săptămâni despre o declarație oficială de război sau un apel la mobilizare generală. Le Parisien analizeaza dedesubturile discursului:
Înconjurat de generali și veterani, Vladimir Putin a comemorat în acest 9 mai, ca în fiecare an, victoria Rusiei asupra naziștilor în 1945. O aniversare a 77 de ani de la victoria sovietică asupra căreia plutea umbra evidentă a invaziei din Ucraina. Această comemorare trebuia chiar să marcheze, potrivit unor observatori, o schimbare în ofensiva trupelor ruse. Zvonurile despre o declarație oficială de război sau un apel la mobilizare generală se răspândiseră în ultimele săptămâni, ajungând chiar atât de departe încât să îngrijoreze o parte din opinia rusă. Dar discursul șefului Kremlinului, asteptat în întreaga lume, a ajuns să contrazică speculațiile occidentale.
Nicio proclamare a legii marțiale, nicio chemare pentru rezerviști. Dar un discurs de vreo zece minute, menit să hrănească patriotismul rus și să flateze memoria comună. „Vladimir Putin a ales riscul zero, status quo”, remarcă Carole Grimaud Potter, profesor de geopolitică a Rusiei la Universitatea din Montpellier. „Autoritățile vor să arate că dețin controlul asupra situației. Un apel la mobilizare generală, deoarece Rusia aduce astăzi un omagiu soldaților sovietici căzuți în timpul Marelui Război Patriotic, ar fi fost o recunoaștere a eșecului. Mai ales că ar fi însemnat că Kremlinul se alinia la agenda occidentală”, continuă cercetătorul.
„Nici o victorie de anunțat” în Ucraina
Ca în fiecare an, Moscova și-a arătat puterea militară. Cu unele diferențe. Revista Forbes a estimat că paradele din Rusia vor avea cu 35% mai puține echipamente și soldați decât în 2021, din cauza pierderilor legate de războiul din Ucraina. Ceremonia a fost lipsită și de o paradă aeriană, din motive „de vreme”, potrivit Kremlinului. Diferențe care nu l-au împiedicat pe Putin să revigoreze memoria „învingătorilor” Marelui Război, amintind că „nicio familie nu a fost cruțată” de această traumă care a costat viața a 26 de milioane de sovietici.
Deloc surprinzător, șeful Kremlinului a încercat să plaseze conflictul din Ucraina - țară al cărei nume nu l-a menționat nici măcar o dată - pe linia anului 1945, calificându-și încă o dată adversarul drept neo-nazist. „Astăzi ca ieri, luptați pentru oamenii noștri din Donbass, pentru securitatea patriei noastre. Ca să nu fie loc în lume pentru călăi și naziști”, a spus el trupelor dislocate de cealaltă parte a graniței.
Un discurs mândru și proactiv, care maschează eșecurile unei armate ruse care a trebuit să-și revizuiască ambiția de a lua țara și capitala ei, Kiev, în câteva săptămâni. „Rusia își sărbătorește măreția, dar nu are nicio victorie de anunțat pe frontul Ucrainei”, subliniază Adrien Nonjon, cercetător la Inalco.
O postură defensivă, în fața unei „amenințări inacceptabile”
Putin și-a petrecut apoi o mare parte a discursului său încercând să justifice invazia țării vecine. Potrivit acestuia, Rusia ar fi „făcut totul” pentru a evita un impas în conflictul cu Occidentul. „O invazie a pământurilor noastre istorice, inclusiv a Crimeei, se pregătea în mod deschis. Totul indica că o confruntare cu neonaziştii ar fi inevitabilă. Rusia a respins preventiv agresiunea. A fost o decizie necesară luată la timp”, a insistat șeful statului, acuzând o „amenințare inacceptabilă”.
Abaterea de la o retorică strict războinică, Kremlinul se poziționează așadar drept apărătorul unei națiuni „puternice și suverane”, care luptă împotriva unei Ucraine „marionetă” a Occidentului. O postură impregnată de patriotism, care nu s-a schimbat de la începutul ofensivei rusești. „Putin dă vina pe Occident pentru escaladarea conflictului. Rusia este chiar, după el, o națiune pașnică. Este un discurs destul de inteligent, care își propune să-și liniștească oamenii, care își doresc un singur lucru: pacea”, notează Carole Grimaud Potter.
