Curtea de Justiție a Uniunii Europene a sancționat de două ori guvernul României pentru că nu și-a închis gropile de gunoi în aer liber. În România, doar 14% din deșeuri sunt reciclate, față de 49% în medie în Uniunea Europeană. Și pentru a înrăutăți lucrurile, în ultimii ani țara a devenit una dintre principalele destinații pentru deșeurile toxice din țările vest-europene, scrie RFI
„ A fost la începutul pandemiei, în aprilie 2020, când au început să ardă deșeuri de plastic în cartierul meu”, spune Bogdan Iancu. Acest antropolog locuiește în București și își amintește de prima sa experiență cu vapori toxici. „Eram afară să-mi plimb câinele. Am primit atât de mult din acest fum încât, când am ajuns acasă, m-am repezit la duș. Până și apa care curgea din corpul meu mirosea a plastic. A durat doi ani. Doi ani timp în care a fost imposibil să deschid geamurile. Și brusc s-a oprit. Dar a doua zi, locuitorii din alte cartiere au tras un semnal de alarmă: arderea pur și simplu se mutase în altă parte.”
China decide să interzică importurile de deșeuri
Din cauza lipsei de reacție a autorităților, Ecopolis, un ONG de mediu, a decis atunci să înființeze o rețea independentă de 120 de senzori pentru a colecta date despre calitatea aerului din București și împrejurimi. „Începutul arderii coincide cu interzicerea Chinei a importurilor de deșeuri pe solul său. Și cum pe atunci nu exista legislație pe acest subiect în România, deșeurile au ajuns masiv aici”, notează Oana Neneciu, care conduce ONG-ul. „Observăm un vârf clar de poluare la momentul arderii în anumite cartiere. Nivelurile de PM 2'5 și PM 10 (particule suspendate în aer) sunt atunci de până la șase ori mai mari decât media. Deșeurile arse provin „din Europa de Vest”, spune Oana Neneciu. „Avem dovezi că piese de mașini care nu mai pot fi refolosite sunt arse. Și apoi deșeuri electronice. În gropile de gunoi din jurul Bucureștiului, plasticul de la cabluri este ars pentru a îndepărta cuprul care este apoi vândut. Este o activitate foarte profitabilă. Într-o suburbie de sud a Bucureștiului trăiește o comunitate care face exact asta .”
„Controlul mafiei deșeurilor asupra autorităților și a clasei politice”
Octavian Berceanu cunoaște bine comunitatea și locul. A petrecut multe luni acolo, când, în 2021, a fost numit șef al Gărzii Naționale de Mediu a României, înainte de a fi demis de premierul României. „Suntem în Sintești, un oraș la nici 15 kilometri de centrul Bucureștiului”, explică el în timp ce conducea mașina. „Aici locuiește o mare comunitate de romi. Și în ultimii zece ani, activitatea lor principală a fost arderea ilegală a multor deșeuri ” De-a lungul străzii principale stau vile impunătoare. „Dar pe aleile mici din spate, realitatea este cu totul alta”, subliniază Octavian Berceanu.
„Aici locuiesc săracii, în case precare. Și ei sunt cei care ard deșeurile. Proprietarii de vile mari recuperează metalele din aceste arsuri și le vând pe piața neagră. Și apoi alții, și mai sus, exportă aceste materii prime. Este o mafie! Ea scurge o mulțime de bani murdari. Și exercită o influență enormă asupra administrației și a clasei politice”
Deși geamurile mașinii sunt închise, o duhoare ne lovește în gât. „ Suntem la doar câțiva kilometri de groapa de gunoi. După cum vezi, oamenii locuiesc în apropiere. Ei încearcă să rămână sănătoși. Dar este imposibil”, suspină fostul șef al Gărzii de Mediu din România.
Deșeuri spitalicești din Europa de Vest îngropate în gropile de gunoi din România
Muntele se ridică la marginea satului, înconjurat de câmpuri agricole. Pe vârful său, putem vedea două excavatoare al căror vuiet ajunge până la noi de la mare distanţă. Un stol de corbi și berze murdare plutesc pe cer deasupra. Octavian Berceanu își parchează mașina pe drumul de pământ ca să plece repede. „Nu le place să venim aici. Au instalat camere. Sunt sigur că am fost depistați înainte”
Ieșind din mașină, aerul este abia respirabil.
„Acest munte imens este format din toate deșeurile produse de locuitorii și afacerile din București în ultimii 20 de ani. Sunt stivuite acolo, în aer liber. Cetățenii își sortează deșeurile acasă. Dar 95% dintre ele ajung aici, toate amestecate”, explică Octavian Berceanu, arătând cu degetul arătător o coloană de fum negru la orizont. „Vezi acolo?” Ele ard. La această groapă de gunoi se găsesc și deșeuri electronice. Aruncarea lor aici este, desigur, ilegală! Oamenii vin la această groapă să caute cabluri și să le ardă. Poluarea aerului este de două ori teribilă: vine din această groapă deschisă și din ardere.”
Deșeurile de la bucureșteni și afaceri sunt amestecate cu deșeuri din alte țări. „Este foarte ușor pentru camioanele încărcate în Germania, Franța sau Italia cu deșeuri radioactive de spital să ajungă aici și să arunce aceste deșeuri periculoase pe acest tip de groapă de gunoi. Pentru că sunt imediat acoperite cu alte deșeuri”, critică fostul director al gărzii de mediu.
„Tratarea corectă a deșeurilor spitalicești costă de zece ori mai mult în Germania decât aici. Și întrucât România nu are un sistem de trasabilitate a deșeurilor, a devenit o destinație majoră pentru deșeurile toxice din alte țări europene”
Nu putem continua discuția. O mașină apare pe câmpuri. La bord, doi bărbați cu ochelari negri. Sărim mașină și plecăm. Marius Stratulat a experimentat direct acest tip de intimidare. În vârstă de 37 de ani, acest bărbat locuiește într-o casă, care astăzi se află chiar lângă groapa deschisă, un munte pe care l-a văzut ridicându-se zi de zi de la începutul anilor 2000
„În 2014, am făcut prima mea demonstrație în fața gropii de gunoi. Eram singur. Au venit bărbați. M-au bătut și mi-au spart complet mașina. M-am dus să depun plângere. Dar poliția tocmai mi-a spus că trebuie să mă obișnuiesc cu noii mei vecini” Atunci a început un război între Marius Stratulat și managerii gropii de gunoi, firma Eco Sud SA
„Eco Sud a plasat bărbați în fața casei mele timp de multe săptămâni”, spune el. „Am protestat peste tot. Autoritățile nu au făcut absolut nimic.” Marius Stratulat a fondat un ONG pentru apărarea drepturilor locuitorilor depozitelor de deșeuri în aer liber din România. Asociația se pregătește să ducă în judecată compania Eco Sud.
Criza de sănătate publică
Arderea deșeurilor este uneori atât de extinsă încât este vizibilă de la ultimele etaje ale Parlamentului din București. Din 2021, această practică este o infracțiune. Dar autoritățile nu oferă mijloacele pentru a controla această activitate. Până acum o singură persoană a fost urmărită și judecată.
Gestionarea defectuoasă a deșeurilor are consecințe grave asupra mediului și sănătății publice. „Am realizat un studiu care demonstrează legătura directă dintre creșterea numărului de spitalizări și nivelul de poluare cu particule fine”, avertizează Béatrice Mahler, directorul Institutului Național de Pneumologie Marius Nasta, București.
„Avem până la o mie de intrări în plus pe lună în timpul episoadelor de poluare ridicată din cauza arderii deșeurilor. Și nu numai pentru bolile respiratorii, ci și pentru cazurile de infarct sau accident vascular cerebral.”
Nicăieri altundeva în Europa costul poluării asupra sănătăţii publice nu este atât de mare ca în Bucureşti: 3.000 de euro pe locuitor pe an.
