„De ce refuză Zelenski pacea?"

02 Mar 2025
„De ce refuză Zelenski pacea?"

Într-o postare recentă pe platforma X, David Sacks, un cunoscut antreprenor american, investitor în tehnologie și co-fondator al companiei Craft Ventures, a adus în discuție motivele pentru care președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu poate sau nu dorește să încheie un acord de pace în conflictul cu Rusia.

Sacks, recunoscut și ca unul dintre gazdele popularei emisiuni „All-In Podcast” și un fost membru al așa-numitei „PayPal Mafia” alături de figuri precum Elon Musk și Peter Thiel, oferă o perspectivă controversată asupra războiului din Ucraina. Analiza sa, care a stârnit reacții diverse pe X, sugerează că Zelenski este prins într-o rețea de interese personale, politice și externe care fac pacea imposibilă, indiferent de costurile umane și materiale ale continuării conflictului. Acest articol explorează argumentele lui Sacks și contextul mai larg al poziției sale, punând sub lupă implicațiile unei astfel de viziuni asupra situației geopolitice actuale.

DE CE NU POATE ZELENSKI SĂ FACĂ PACE

Criza lui Zelenski din Biroul Oval a început din cauza refuzului său de a accepta o soluție negociată pentru război. Chiar și folosirea cuvântului „diplomație” de către vicepreședinte a provocat o reacție aprinsă.

Deci, de ce nu poate Zelenski să încheie un acord de pace?

1. Își va pierde puterea.

Zelenski a anulat alegerile în Ucraina și rămâne la putere prin legea marțială. În ciuda sondajelor propagandistice ale USAID care ar putea susține contrariul, Zelenski este nepopular în Ucraina și probabil ar pierde alegeri corecte. Acest lucru l-ar putea lăsa vulnerabil la represaliile adversarilor politici pe care i-a închis sau ale căror active le-a confiscat. Pe scurt, Zelenski are nevoie de război pentru a-și justifica domnia continuă.

2. „Trenul cu beneficii” se va opri.

Ucraina era considerată pe scară largă cea mai coruptă țară din Europa înainte de război, iar dovezile abundă că elitele ucrainene au profitat enorm de pe urma miliardelor de dolari din ajutorul occidental. Dacă războiul se termină, se termină și „trenul cu beneficii”. Un audit post-război al modului în care au fost cheltuiți banii ar fi, de asemenea, dezastruos pentru susținătorii lui Zelenski.

3. Se teme de ultranaționaliști.

Majoritatea ucrainenilor spun că vor ca războiul să se termine, dar facțiunea ultranaționalistă (o minoritate relativă, dar bine înarmată și dispusă să folosească violența pentru a-și atinge scopurile) refuză să accepte orice concesii teritoriale către Rusia. Dacă Zelenski semnează un astfel de acord, are motive să se teamă pentru siguranța sa.

4. Este angajat psihologic.

Convingerea lui Zelenski în victoria finală asupra Rusiei s-a „întărit într-o formă care îngrijorează unii dintre consilierii săi”, conform unui raport al revistei TIME, care a descris credința lui Zelenski drept „de neclintit, apropiindu-se de mesianic”. Potrivit unuia dintre asistenții lui Zelenski, „Este delirant. Nu mai avem opțiuni. Nu câștigăm. Dar încearcă să-i spui asta.” Zelenski ar putea fi prea implicat pentru a vedea situația în mod obiectiv.

5. Istoria îl va judeca aspru.

Zelenski ar fi putut accepta un proiect de acord de pace semnat în prima lună de război, Acordurile de la Istanbul, prin care Ucraina și-ar fi păstrat tot teritoriul în schimbul neutralității. Un acord acum ar fi probabil modelat după Istanbul, dar ar cere Ucrainei să recunoască realitățile de pe teren (adică pierderea de teritorii). Recunoașterea faptului că sute de mii de ucraineni au murit doar pentru a obține un acord mai prost ar putea fi o pilulă prea amară pentru Zelenski, acum sau vreodată.

În rezumat, Zelenski are motivații puternice să respingă un acord, indiferent cât de grave devin realitățile de pe câmpul de luptă. Interesul său este să continue un război sortit eșecului, chiar dacă asta duce la distrugerea completă a Ucrainei.

În loc să-i ofere sprijin necondiționat, susținătorii lui Zelenski din Occident ar trebui să-l îndemne să caute o cale diplomatică de ieșire. Cu siguranță, ar trebui să înceteze să mai răspundă cererilor sale nerealiste și maximaliste.

După cum a spus Soljenițîn, yes-man-ul este dușmanul tău, dar un prieten va discuta cu tine.

Alte stiri din Externe

Ultima oră