Grupul franco-elveţian LafargeHolcim se declară gata să-i vândă lui Donald Trump cimentul de care are nevoie liderul de la Casa albă ca să construiască zidul antiimigraţie la frontiera americano-mexicană.
Proiectul zidului de la graniţa dintre SUA şi Mexic este foarte controversat, e la originea unei crize diplomatice între cele două ţări vecine. Acest lucru nu pare să-l jeneze însă pe marele patron de la LafargeHolcim.
Eric Olsen, patronul lui LafargeHolcim, lider mondial al materialelor de construcţii, spune că firma lui nu face politică. "Suntem în SUA primul fabricant de ciment. Suntem aici ca să ne servim clienţii şi să le răspundem aşteptărilor. Nu suntem o organizaţie politică", repetă acesta, respingând astfel cu cinism orice chestiune morală, scrie rfi.ro.
Ministrul de externe francez Jean-Marc Ayrault a cerut joi grupului elvețian LafargeHolcim să "se gândească bine" înainte de a-și vinde cimentul pentru zidul împotriva imigranților clandestini.
"Amintesc că şi companiilor au responsabilitate socială și de protecție a mediului", a subliniat joi șeful diplomației franceze. "Această companie a făcut deja să se vorbească despre ea cu puțin timp în urmă pentru că a fost acuzată că ar fi finanțat Daesh (acronimul arab pentru gruparea jihadistă Statul Islamic) pentru a putea continua activități în Siria", a amintit Jean-Marc Ayrault.
Potrivit lui Jean-Marc Ayrault, multinaționala ar "trebui să se gândească bine la propriile interese pentru că există alți clienți în lume care vor privi aceasta cu o anumită stupefacție".
LafargeHolcim a admis la începutul lunii martie că a finanțat "indirect" în 2013 și în 2014 grupări înarmate în Siria, țară sfâșiată de un război civil, pentru a menține în activitate fabrica sa d ciment.
Pentru LafargeHolcim, grup născut în 2015 din fuziunea francezului Lafarge cu elveţianul Holcim, miza este uriaşă. Firma speră să fie unul dintre marii beneficiari ai programului de investiţii de o mie de miliarde de dolari promis de liderul de la Casa Albă pentru a renova infrastructurile americane, scrie rfi.ro.
În plus, societatea are atuul că deţine fabrici sau situri operaţionale în Texas, Noul-Mexic şi Arizona, trei din cele patru state frontaliere cu Mexicul. Noi uzine sau situri se vor deschide în Maryland, New York, Missouri şi Oklahoma, întărind astfel şi mai mult prezenţa firmei pe solul american, lucru ce va duce şi la creearea de noi locuri de muncă pentru americani ce va fi cu siguranţă pe placul preşedintelui american.
În schimb, fabricantul irlandez de ciment CRH a anunţat deja că nu va furniza materiale pentru construirea controversatului zid al cărui decret Donald Trump l-a semnat la 25 ianuarie.
Există deja o barieră instalată de mai mulți ani pe mai mult de 1.000 din cei circa 3.140 km ai frontierei dintre SUA și Mexic.
RFI reaminteşte că firma franceză Lafarge a întreţinut de-a lungul istoriei relaţii ambiguue şi cu regimul nazist. În 1942, în plin al doilea război mondial, regimul nazist care ocupase o mare parte din Franţa, decide să construiască pe flancul vestic aşa-numitul "zid al Atlanticului". De-a lungul coastelor, din Olanda până în Pirineii francezi, au fost construite 15.000 de bunkere. Evident că multe firme franceze au furnizat ciment pentru construcţia acestor adăposturi. Într-un reportaj difuzat de colegii noştri de la France24 se reaminteşte astfel că două uzine Lafarge – una din zona ocupată, alta din zona liberă - au furnizat ciment regimului nazist. Lafarge nu a fost singura firmă franceză care a contribuit la efortul de război nazist dar acest lucru a permis societăţii să-şi menţină rangul şi să profite de oportunităţi şi după terminarea războiului, contribuind de exemplu la reconstrucţia Franţei.
Mai aproape de noi, după 2005 şi în urma unei directive europene, Lafarge a fost acuzată şi că a făcut beneficii graţie traficului cu permise de emisii de CO2.
Fuziunea lui Lafarge şi Holcim nu a trecut neobservată din cauza trecutului sumbru al firmei elveţiene. Holcim a fost condamnată la amenzi piperate în Australia şi SUA după ce a fost găsită vinovată că a distrus patrimoniul aborigen, respectiv că a poluat excesiv.
