Gruparea teroristă islamistă Hamas constituie Guvernul de facto al Fâşiei Gaza. În timpul războiului de 50 de zile împotriva Israelului, din vara anului trecut, radicala grupare islamistă ar fi încercat să-şi consolideze puterea între altele prin execuţii publice. Hamas a mai săvârşit concomitent, potrivit organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului, Amnesty International, răpiri, schingiuiri, ucideri ilegale şi extrajudiciare, scrie Deutsche Welle.
Potrivit lui Philipp Luther, purtător de cuvânt al organizaţiei şi director al programelor ei pentru Africa de Nord şi Orientul Apropiat, „în haosul conflictului, Hamas, Guvernul de facto din Gaza, a lăsat mână liberă forţelor sale de securitate de a maltrata groaznic oameni aflaţi în custodia lor”. Luther s-a arătat oripilat de faptul că, „în timp ce trupele israeliene produceau în Fâşia Gaza ample pierderi umane şi materiale, trupele Hamas au profitat de ele spre a trece la o neruşinată reglare de conturi”.
Conform raportului AI, Hamas a răpit, torturat şi atacat membri ai grupării palestiniene Fatah, care guvernează în Cisiordania. Cel puţin 23 de palestinieni, locuitori ai Fâşiei Gaza, au fost omorâţi de Hamas în timpul celor 50 de zile de conflict militar. Între ei, oameni acuzaţi de o presupusă colaborare cu Israelul. Or, unii se aflau în închisoare, în Gaza, şi nu puteau în nici un caz colabora cu Israelul de după gratii, mai apreciază Amnesty International, care a acuzat şi forţele militare ale statului evreu că ar fi comis crime de război.
Execuţii Publice
Cruzimea Hamas reiese şi din faptul că unele din aceste execuţii au fost publice. Nu mai puţin de şase dintre cei condamnaţi la moarte au fost executaţi în prezenţa unui mare număr de spectatori, între care şi copii, relevă organizaţia internaţională pentru drepturile omului. Potrivit căreia Hamas a vrut astfel să se răzbune şi să răspândească în Fâşie frica.
Totodată, există indicii potrivit cărora gruparea a încercat astfel să-şi consolideze puterea în Gaza. Or, conform unor experţi israelieni, între care generalul în retragere Sami Turgeman, ex-comandant al trupelor statului evreu staţionate în zona frontului sudic, nu există în fâşie vreo forţă care să poată pune deocamdată în pericol prezenţa la cârmă a Hamas.
Adevărat e însă, pe de altă parte, şi faptul că gruparea islamistă rămâne contestată, după cum a reieşit marţi dintr-un atac cu rachetă asupra teritoriului israelian. „Serviciile de securitate ale statului evreu pleacă de la premiza că atacul ar trebui trecut în contul Jihadului Islamic”, a afirmat ziarul israelian Haaretz, trimiţând la „rivalităţi interne” care ar fi determinat o facţiune să procedeze la acest atac. Pe de altă parte, autorităţile israeliene îi atribuie Hamas responsabilitatea pentru acest tir, devreme ce Hamas deţine conducerea fâşiei. Dar riposta militarilor israelieni s-a vădit reţinută, Ierusalimul ţinând cont nu doar de responsabilitatea Hamas, ci şi de faptul că gruparea care guvernează fâşia n-a avut intenţia de a declanşa un atac.
