Postul arab de televiziune Al Jazeera a difuzat, în noiembrie 2012, un amplu reportaj despre România. Timp de 25 de minute, publicului i se induce ideea că România este încă sub influenţa temutei Securităţi din perioada comunistă. După 5 ani, în care scandalurile privind serviciile secrete au ajuns la ordinea zilei, reportajul pare din nou de actualitate.
Investigaţia, realizată de Glenn Ellis, şi-a propus să demonstreze că poliţia politică a regimului comunist care a pus stăpânire pe România până în decembrie 1989 nu doar că nu a dispărut după Revoluţie, ci s-a reinventat, găsind metode de supravieţuire uneori ceva mai discretă.
La cazarma unde dictatorul Nicolae Ceaușescu şi soţia lui au fost împuşcaţi, chiar în faţa zidului ciuruit de gloanţele destinate cuplului dictatorial, fostul procuror DanVoinea a explicat pentru Al Jazeera că executarea lui Ceauşescu a fost o modalitate de a acoperi alţi vinovaţi pentru crimele comuniste.
O altă persoană care împărtăşeşte ideile generalului Voinea este Marius Oprea, istoric şi expert în problematica legată de Securitatea română. Este următorul personaj întâlnit de jurnalistul de la Al Jazeera în România, la Cluj. Şi nu oriunde, ci chiar la morgă.
"Echipa sa de voluntari se concentra asupra unui schelet, încerând să traseze ultimele momente ale vieţii unui tânăr, tragic scurtată de teroarea comunistă. Nici acum nu se ştie câte persoane au fost ucise de Securitate. Acum cinci ani, Oprea a creat Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului”, relata Al Jazeera.
"Victoria finală împotriva comunismului nu a venit încă", declara Laszlo Tokes pentru Al Jazeera. El a subliniat că mulţi dintre cei mai cunoscuţi criminali ai regimului sunt încă în libertate.
Asimilați după Revoluție
Înapoi în Bucureşti, Glenn Ellis ajunge cu investigaţia sa la Consiliul Naţional de Studierea Arhivelor fostei Securităţi, unde o întâlneşte pe Germina Nagâţ, şefa Serviciului de Investigaţii al CNSAS, care i-a prilejuit un tur al Consiliului, locul în care sunt studiate dosarele şi condamnările celor vinovaţi de abuzurile din perioada comunistă.
"Şi-a petrecut 10 ani puricând arhivele, în căutarea dovezilor de încălcare a drepturilor omului. Este o sarcină enormă. Dosarele au fost păstrate cu date despre aproape toată lumea, cu un singur scop, acela al şantajului – un dosar imens pentru controlarea populaţiei. Dacă ai pune dosarele cap la cap, documentele rezultate s-ar etala pe o suprafaţă de 24 de kilometri”, explica Glenn Ellis.
"În timp ce ne plimbam printre rafturi, Nagâţ ia un dosar la întâmplare şi îl deschide. Este plin de fotografii secrete, scrisori furate, jurnale personale, amintiri inocente ale unei vieţi nevinovate, urmărite fără încetare de Securitate”, remarcă autorul. Acesta explică faptul că era unul dintre cele cinci volume despre viaţa unui tânăr, din 1950, până la moartea sa, în 1980. Prezentând dosarele, Nagâţ face un gest de nedumerire:”Toate astea...tot ce-i aici, documente peste documente, pentru ce?”.
"E greu de înţeles din punct de vedere uman. Este tragic, este monstruos. Detaliile sunt cel mai adesea monstruozităţi. Este dificil de acceptat că este vorba despre o istorie adevărată. A fost posibil, şi chiar s-au întâmplat toate astea», a explicat Nagâţ pentru Al Jazeera.
Autorul reportajului vine cu explicaţii: după căderea lui Ceauşescu, dosarele au rămas în mâinile unei noi forme de poliţie secretă, SRI, care a fost formată aproape în totalitate din foştii ofiţeri ai Securităţii. Multe dosare ale Securităţii au fost distruse, inclusiv cel al preşedintelui Băsescu. A durat 18 ani pentru ca ele să devină accesibile publicului, iar acest lucru s-a întâmplat în mare parte sub presiunea UE, sublinia Al Jazeera.
Jurnalistul de la Al Jazeera a avut o întrevedere şi cu fostul căpitan al Securităţii, Constantin Bucur (între timp decedat), dat afară mai târziu din SRI după ce a dezvăluit că serviciul interceptează convorbirile telefonice. Potrivit lui Bucur, supravegherea actuală a sporit. "Telefoanele politicienilor şi ale jurnaliştilor sunt interceptate”, spunea el.
Democrație de fațadă
Jurnalistul Al Jazeera s-a îndreptat şi spre scriitorul Stelian Tănase, ale cărui cărţi au fost interzise în perioada comunistă, în încercarea de a afla dacă există în continuare o formă de Securitate din umbră. Stelian Tănase admite că telefoanele lui sunt urmărite.
Pus să descrie Securitatea pasivă din România de azi, Tănase a explicat: "Mulţi dintre oamenii bogaţi din România de azi provin din structurile Securităţii. Dacă citeşti Forbes sau Capital, aceste două publicaţii dau publicităţii anual o listă cu cei mai bogaţi oameni din România. Poţi lua nume cu nume şi descoperi legăturile lor cu Securitatea".
Scriitorul dă un răspuns final la investigaţia Al Jazeera: "Avem o democraţie aparentă, avem o Constituţie, avem uniuni, presă liberă, partide, alegeri, avem de toate - dar doar de faţadă. Ştiţi acest concept de democraţie de faţadă ca în America de Sud? România este o democraţie sud-americană - este jumătate democraţie, jumătate dictatură".
