Delicată şi frumoasă ca o zână apărută din poveştile copilăriei (de aceea i se şi potriveau rolurile făcute în seria “Veronica”), cu ochi mari, vioi, ca de veveriţă jucăuşă, şi cu o voce specială, care nu s-a mai regăsit vreodată în peisajul muzical românesc, Margareta Pâslaru a fost vedeta de necontestat a anilor 70-80, umplând săli de spectacol, jucând în filme şi în piese de teatru şi apărând pe micul ecran în aproape toate emisiunile de varietăţi ale televiziunii române. Păstrând şi azi aceeaşi energie juvenilă şi aceeaşi voce inconfundabilă, domnia sa este extrem de prolifică scoţând în continuare adevărate bijuterii muzicale, de cele mai multe ori făcând-o în scopuri caritabile.
Vor mai fi fost interprete de muzică ușoară în România și până la apariția Margaretei Pâslaru (așa cum vor mai fi fost cântărețe în Franța și până la Edith Piaf), însă niciuna n-a fost binecuvântată cu glasul infinitelor posibilități de exprimare ca cel al „Pâslăriței”! Prin anii 70 nu era familie în România, care să fi cumpărat un pick-up și să nu aibă măcar un disc vinil cu Margareta!
S-a născut la 9 iulie 1943, în București, și încă de la vârsta de trei ani, sub îndrumarea bunicului său, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, studiază dansul, pianul și pictura. Debutul în muzică îl face pe o scenă, în 58, la Casa de Cultură „Grivița Roșie”, unde fusese descoperită de Ileana Pop. În televiziune (adevărată rampă de lansare și de popularizare a tuturor artiștilor de atunci și de mai târziu) a debutat oarecum din întâmplare.
Era într-o cabină a vechii televiziuni (cu sediul în Moliere, nr.2), deoarece acceptase să filmeze o emisiune pentru copii cu „Așchiuță” și Daniela Anencov. În așteptare, începe să feredoneze câteva frânturi din „Picolissimo serenada”, a lui Vico Torriani. Vocea ei gravă îi stârnește curiozitatea lui Valeriu Lazarov, care tocmai trecea pe culoar. Crede că e o soprană, dar dă peste o școlăriță cu codițe împletite și pălărie de pai. O ia de mână, o duce în platou și-o pune să cânte cu orchestra lui Petrică Firulescu. În seara aceea intra în direct cu „Picolissimo serenada”!
După emisiune a fost contactată de George Grigoriu, care-i și compusese o piesă, piesă ce avea să devină celebră: „Și-n apa mării, de pe întregul litoral...”. Așa s-a născut legenda! De atunci începe o carieră fulminantă: 65 de compozitori se întrec în a-i compune cântecele, radioul o difuzează permanent, Casa de Discuri „Electrecord” îi scoate disc după disc (cu vânzări record), televiziunea nu mai prididește s-o cheme la toate emisiunile de divertisment și la celebrele revelioane, cinematografia o ispitește cu roluri de zână bună (în „Veronica” și „Veronica se întoarce”), cu „Melodii-Melodii”, „Împușcături pe portativ” și alte peste 10 filme.
Începând cu anul 1961, când obține Premiul I la Concursul Artiștilor Amatori și până la începutul acestui an, obține zeci și zeci de premii naționale și internaționale, premii care răsplătesc și definesc munca ei de-o viață, cariera artistică și incredibilul talent.
Se știe că, în 1983, Margareta părăsea România, urmându-și soțul în America, însă plecarea a fost numai fizică, deoarece sufletul i-a rămas permanent în țara în care a cunoscut bucuria de a cânta, dragostea și prețuirea oamenilor, gloria. Drept dovadă, după 1989, Margareta a fost aproape tot timpul prezentă în țară, ocupându-se de tot felul de proiecte, implicându-se în plan social cât trei guverne la un loc! Un proiect pentru care a muncit mult şi s-a zbătut la fel de mult pentru a fi o reuşită a fost, anul trecut , când buna și inimoasa Margareta a lansat albumul de autor „Cum să te las?”, în beneficiul supraviețuitorilor de la Colectiv.
Astăzi, legendara, unica, neobosita, inimoasa „Pâslărița” împlinește 74 de ani, ani din care peste jumătate de secol i-am fredonat cântecele și i-am rostit cu drag numele. Fără Margareta Pâslaru, muzica ușoară românească ar fi fost mai săracă, s-ar spune, cu o poveste. Da, dar povestea numită Margareta Pâslaru face cât jumătate din muzica ușoară românească! Să-i dăruim trandafiri din grădina bucuriilor, să-i urăm clipe minunate, liniște sufletească, energie pentru a duce mai departe proiectele pe care și le dorește și să-i lase toamna vieții pomii verzi ai anilor ce vor veni! La mulți ani, doamnă Margareta Pâslaru!
