Păstrând proporțiile, cine ajunge pe crestele înalte ale Munților Făgăraș are aceeași voluptate care îl încearcă pe temerarul ce se luptă cu verticalitatea Everestului. Și unul și altul caută izbânda. Și unul și altul își depășesc propriile limite. Și unul și altul știu că trecuți dincolo de nori au ajuns sus, la granița abia văzută a acestei lumi. Și cât de minunată li se pare lumea asta...
Format în mare parte din șisturi cristaline, Făgărașul are un aspect cenușiu-verzui. Pe alocuri, însă, această nuanță destul de monotonă este fragmentată de apariția și a altor roci de culori mai deschise și mai vii, cum ar fi calcarele cristaline și dolomitele ce pot avea nuanțe de la alb la galben-portocaliu. Rocile cristaline predomină în partea de sud și se pierd treptat spre înspre nord sub o mantie groasă de conglomerate, dând din loc în loc un aspect ceva mai cromatic acestei zone.
Pe versantul nordic, mai sălbatic și mai spectaculos, afluența mare de împătimiți ai muntelui în această zonă a dus la o amplasare neuniformă a cabanelor turistice în ansamblul lanțului montan. Astfel, pe versantul sudic întâlnim 4 cabane, în timp ce, pe cel nordic, sunt 11 cabane. Pe versantul sudic, de-a lungul drumului Transfăgărășan, aflăm cabanele: Cabana Valea cu Pești și Cabana Cumpăna sunt situate lângă impresionantul și pitorescul lac de acumulare de la Vidraru. Mai la nord, tot pe Transfăgărășan, în frumoasa vale a Caprei, se află Cabana Piscul Negru iar mai sus Cabana Capra situată la 1500 m altitudine.
Pe versantul nordic întâlnim următoarele cabane: Cabana Urlea (1533 m) situată pe Culmea Mușuleții; Compexul turistic Sâmbăta (690 m) aflat pe Valea Sâmbetei; Cabana Valea Sâmbetei (1401 m) excelentă bază de plecare spre zona Bândea-Gălășescu; Cabana Arpaș (600 m) denumită local și Fata Pădurii; Cabana Turnuri (1520 m) situată în Valea Podragului; Cabana Podragu (2136 m) aflată în căldarea glaciară Podragu; Hotel Bâlea Cascadă (1234 m) situat pe Transfăgărășan în aval de cascada Bâlea; Cabana Bâlea Lac (2027 m) în căldarea glaciară a Bâlei, pe o peninsulă în cel mai mare lac al Făgărașului; Cabana Paltinu, situată lângă Lacul Bâlea; Cabana Negoiu (1546 m) situată pe piciorul muntelui Șerbota; Cabana Poiana Neamțului (706 m) situată pe un drum forestier ce pornește din Avrig; Cabana Bărcaciu (1550 m) situată pe piciorul muntelui Bărcaciu.
De-a lungul crestei, drumețul se poate adăposti în caz de vreme rea la unul din cele cinci refugii: refugiul Berevoescu situat în apropierea vârfului Berevoiu Mare (2190 m); refugiul Zârna (1923 m) situat în Curmătura Zârnei; refugiul Moldoveanu (2137 m) aflat în căldarea Văii Rele; refugiul Călțun (2175 m) aflat pe malul lacului Călțun; refugiul din Chica Fedeleșului (1800 m).
Totodată, Făgărașul este brăzdat de poteci turistice marcate sau nemarcate, cele mai frecvente fiind cele de pe versantul nordic, unde pătrunderea în masiv este mai facilă. Se găsesc totuși trasee turistice pentru oricine. Puteți face un traseu de creastă din căldarea Bâlea, de o zi sau două, spre lacul Călțun sau lacul Capra. Cei bine antrenați și echipați corespunzător pot alege traseul de creastă, ce poate dura și 10 zile.
Orice traseu ați alege satisfacția va fi deplină. Cine a fost o dată în Făgăraș, cu siguranță se va întoarce, căci cu greu va putea uita acest superb și maestuos spectacol al naturii. Liniștea alungată de vântul îmbrobodit în mirosul de brad și mireasma brândușelor, oglinda lacurilor, simfonia cascadelor și grandoarea coloșilor de piatră, albeața norilor trecând pe ascuțitele creste, aventura însăși, vor încerca mereu să vă scoată din tumultul gri și sufocant al orașelor, căci numai acolo, în inima munților, tinerețea pare veșnic fără bătrânețe.
