Cercetătorii au făcut o descoperire misterioasă în deșertul Atacama din Chile, în 2003. Un mic schelet, care pare uman, dar cu trăsături care i-au bulversat pe oamenii de știință, relatează iflscience.com
Când imaginile au invadat internetul, mulți au presupus că e vorba despre un extraterestru. Din fericire, au existat nişte minţi lucide, iar rămășițele au fost testate medico-legal pentru a vedea dacă acest schelet, poreclit Ata, este anormal.
Dar ce face acest specimen atât de ciudat? Scheletul are o lungime de numai 15 centimetri. Mulți au speculat inițial că rămășițele aparţin unui copil născut prematur sau a unui avorton, deși alții susţinut din start ca e o farsă.
Mărimea lui Ata nu este singurul lucru care i-a pus pe gânduri pe cercetători. Din cauza unor deformații fizice nu s-a putut stabili dacă scheletul este uman sau al unui un primat non-uman. Oamenii au 12 coaste, dar Ata avea doar 10. Craniul arată ca şi când ar fi suferit de turricefalie, care îi conferă capului un aspect în formă de con. Deformarea suplimentară a feței și a maxilarului dau capului un aspect ciudat, departe de a semăna cu al unui om.
Scheletul a fost într-o colecție privată până în 2009, când a fost adus la un simpozion în Barcelona. În toamna anului 2012, oamenii de știință au avut posibilitatea de a-l studia Ata prin raze X, scanări CAT și prelevarea de probe genetice.
Imagistica a arătat că în cavitatea toracică erau în continuare rămășițele plămânilor și inimii. Deşertul Atacama este una dintre cele mai aride regiuni de pe planetă și permite materialului biologic să se păstreze în condiţii incredibil de bune.
Rezultatele genetice preliminare arată că scheletul este cu siguranță de origine umană, dar aproximativ 9% din ADN-ul testat nu se potrivește cu referința genomului uman. Deşi 9% sună ca o discrepanță enormă, procentul se referă doar la porțiunile de secvență utilizate pentru referință, nu la întregul genom.
Rezultate se încadrează însă bine în parametrii așteptați, date fiind contaminarea și degradarea ADN-ului după ce a fost expus atât de mult la o serie de elemente.
Rezultatele preliminare ale ADN-ului mitocondrial au fost în concordanță cu un haplotip găsit în Chile, ceea ce înseamnă că mama lui Ata era din zona unde s-au găsit rămășițele.
Una dintre cele mai uimitoare descoperiri din analiză a fost că Ata nu era un fetus. Avea dinți maturi în gură, iar oasele bine dezvoltate. La picioare, oasele prezintă cartilagii de creștere specifice unui copil de 6-8 ani. În timp ce testele au oferit răspunsuri, au ridicat și alte întrebări. Cum ar putea un copil de 6 ani să aibă doar 15 centimetri?
Există câteva explicaţii în acest caz:
Dwarfismul: Este posibil ca Ata să fie afectată de un caz extrem de nanism, deși cea mai mică persoană confirmată vreodată a fost de 54,6 cm înălțime. De asemenea, încă nu au fost identificați indicatori genetici ai acestei boli.
Progeria: Ata ar putea fi un făt care suferea de o formă extremă de progerie, îmbătrânirea prematură. Cu toate acestea, niciunul dintre indicatorii genetici ai acestei boli nu au fost încă descoperiţi.
Mumificarea: este posibil ca genotipul și fenotipul să nu se potrivească deoarece nu au existat anomalii genetice. Ata s-ar putea să fi fost un nou născut sau un avorton și apoi supus unei mumificări greșite, determinând oasele să aibă un aspect ciudat. Dar, acest lucru nu poate explica cele două coaste lipsă sau cartilagiile de creștere din oase.
Deși știm că Ata era uman și, cu siguranță, nu era extraterestru, sunt încă în desfășurare teste genetice amănunțite. Singurele informații care au fost publicate până acum au fost preliminare, deși cercetătorii s-au angajat să obțină rezultate suplimentare și să fie publicate într-un jurnal științific acreditat.
