Guvernul francez și armata națională trag un semnal de alarmă: un conflict militar cu Rusia devine un scenariu din ce în ce mai plauzibil până în 2030. Noua Revue nationale stratégique (RNS) , publicată pe 13 iulie, avertizează asupra unei posibile agresiuni ruse împotriva unui stat european și subliniază necesitatea ca întreaga societate franceză – nu doar forțele armate – să se pregătească pentru un astfel de risc. Pe lângă amenințarea convențională, Franța se așteaptă și la atacuri hibride masive, care ar putea afecta infrastructura critică, comunicațiile și coeziunea socială a țării, scrie Le Figaro
Revue nationale stratégique (RNS) este un document oficial elaborat de guvernul francez care stabilește viziunea, prioritățile și orientările strategice de securitate și apărare ale Franței pe termen mediu și lung. Ea reprezintă baza pe care se fundamentează Legea de programare militară (Loi de programmation militaire), care determină bugetele și investițiile în apărare pentru următorii ani.
Nimeni nu a contestat ipoteza. Posibilitatea unei agresiuni ruse împotriva unui teritoriu european într-un orizont mediu, până în 2030, a fost considerată credibilă de autorii Revistei strategice naționale (RNS), prezentată public imediat după discursul președintelui Emmanuel Macron din 13 iulie. „A existat un consens cu privire la acest risc major”, afirmă o sursă apropiată procesului de redactare a documentului. „Din 2022 încoace, Rusia și-a demonstrat agresivitatea. Aceasta este și analiza serviciilor de informații”, se arată în raport. În declarațiile sale repetate din ultimii ani, Vladimir Putin „a pus bazele unei intervenții militare” împotriva Occidentului, a declarat, de exemplu, directorul DGSE (serviciul francez de informații externe), Nicolas Lerner, la începutul lunii iulie, la LCI. Europenii își exprimă aceeași îngrijorare. „Suntem convinși și avem dovezi că, pentru Vladimir Putin, Ucraina nu este decât o etapă în drumul său împotriva Occidentului”, a afirmat în iunie Bruno Kahl, directorul serviciilor de informații germane (BND).
Militarii – dar și întreaga societate – trebuie să se pregătească. Această amenințare este cea mai constrângătoare pentru forțele armate, atât prin amploarea sa, cât și prin ceea ce va cere națiunii. Este mult mai presantă decât amenințarea teroristă sau decât misiunile externe desfășurate până acum de Franța. Pentru a stimula această conștientizare, elaborarea Revistei strategice naționale, care analizează toate provocările de securitate cu care se va confrunta țara, a fost realizată printr-o consultare cât mai amplă, incluzând opiniile tuturor grupurilor politice, ale autorităților locale și ale experților din mediul academic. Divergențele majore au fost rare, deși unele discuții s-au purtat în legătură cu rolul NATO în arhitectura de securitate. Aceste diferențe nu au modificat percepția generală a amenințării reprezentate de Rusia.
Dacă, la un moment dat, ar izbucni un război cu Rusia, acesta nu s-ar desfășura pe teritoriul metropolitan al Franței. Însă ar avea consecințe directe asupra teritoriului național, prin arsenalul de măsuri asimetrice construit de Moscova în ultimii ani. Redactată sub coordonarea Secretariatului General pentru Apărare și Securitate Națională, Revista strategică este clară: „în același timp” cu trimiterea armatei franceze pentru a apăra aliații, Franța ar fi „ținta unor acțiuni hibride de amploare”. Tocmai această simultaneitate reprezintă principala provocare, în condițiile în care armata franceză se confruntă cu un deficit de personal și de echipamente. „Articularea dintre mobilizarea forțelor franceze într-o criză și nevoia de consolidare a protecției teritoriilor trebuie regândită”, subliniază RNS.
Zonele posibile de conflict nu au fost precizate în document. Totuși, este posibil să fie vizate statele baltice, regiunea Mării Baltice, granița Poloniei cu enclava Kaliningrad, sau chiar România ori Republica Moldova. Aceasta din urmă, care nu este membră a Uniunii Europene, trăiește și ea sub amenințarea expansionismului rus. Oricum ar fi, armata franceză trebuie să se pregătească pentru desfășurarea de trupe la mii de kilometri distanță. Șeful Statului Major al armatei terestre, generalul Pierre Schill, și-a fixat ca obiectiv constituirea, până în 2027, a unei divizii „gata de luptă”, care să poată fi dislocată în termen de 30 de zile.
Această divizie va trebui să dispună de toate echipamentele și munițiile necesare. Ea trebuie susținută de o logistică care în prezent lipsește și, eventual, sprijinită pe termen lung de o industrie de apărare care nu este încă pregătită. Aceste forțe – precum și resursele financiare aferente – nu vor putea fi mobilizate în serviciul națiunii dacă, într-un astfel de scenariu, Rusia ar recurge, așa cum este de așteptat, la atacuri hibride tot mai intense.
Cyberatacuri, dezinformare, sabotaj
Aceste arme sunt bine cunoscute: atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaj... Atacând „spatele frontului” – prin perturbarea lanțurilor de aprovizionare, blocaje digitale sau prin provocarea de controverse sociale și politice – Rusia ar putea încerca să slăbească apărarea militară a Occidentului. „Rețelele vitale pentru națiune trebuie să funcționeze permanent”, cere Revista Strategică Națională. „Aprovizionările critice” trebuie să fie „protejate și garantate”, se mai precizează.
Două alte fronturi de luptă provoacă îngrijorare: fundul mărilor și spațiul exoatmosferic. În adâncurile marine, marina rusă a dezvoltat mijloace de acțiune menite să atace în special cablurile submarine prin care trece 95% din traficul mondial de comunicații. În spațiu, Rusia desfășoară acțiuni din ce în ce mai ostile. Din 2017, a lansat pe orbită peste 17 sateliți care au efectuat manevre de apropiere de alți sateliți. Această capacitate este considerată îngrijorătoare: ea permite acțiuni de spionaj, bruiaj sau chiar provocarea de coliziuni. În 2023, satelitul rusesc Luch 5X a efectuat cinci apropieri în orbită geostaționară de sateliți occidentali: de exemplu, lângă satelitul de comunicații militare american WGS F2, de mai multe ori în apropierea sateliților francezi Eutelsat, precum și lângă satelitul luxemburghez Astra A4.
Gestionarea atacurilor hibride, inclusiv a celor de natură teroristă, face parte regulat din scenariile de antrenament ale armatei franceze. În aceste simulări, persoane afiliate inamicului sunt activate pentru a comite atentate. Coordonarea dintre statul-major militar și forțele de securitate internă va fi esențială. La cererea ministrului de interne, Bruno Retailleau, prefecții au fost instruiți cu privire la aplicarea locală a măsurilor prevăzute în RNS. Situația din teritoriile de peste mări este, de asemenea, monitorizată cu atenție.
Până în 2030, forțele armate trebuie să-și consolideze capacitatea operațională. În paralel, atenția executivului se concentrează asupra pregătirii populației. Împotriva manipulării informației sau a atacurilor cibernetice, educația și „reziliența” sunt considerate instrumente esențiale de apărare. Din 2022, guvernul dispune de o „strategie” care a fost folosită pentru a familiariza autoritățile locale și aleșii cu noile riscuri. În caz de criză, va trebui asigurată continuitatea activității în sectoarele critice. Strategia prevede, de asemenea, un sistem de alertă. În lunile următoare, va fi distribuit un ghid care va indica populației comportamentele adecvate în situații de urgență. Armata franceză și-a dotat, la rândul său, propriul sistem de alertă, cu așa-numitele „stadii de apărare” – denumite „stadef” – care reflectă nivelul de amenințare pe o scară de la 1 la 5. În prezent, Franța se află la nivelul minim de alertă, „stadef 1”.
