În fata amenințărilor crescânde din partea Rusiei și a incertitudinii relațiilor transatlantice, președintele francez Emmanuel Macron propune o schimbare de paradigmă în politica de apărare a Franței. Cu doar doi ani înainte de încheierea mandatului, liderul de la Élysée lansează o nouă Revizuire Națională Strategică, care vizează consolidarea capacităților militare, mobilizarea întregii națiuni în jurul apărării și accelerarea investițiilor în armată. Planul include o creștere semnificativă a bugetului apărării, măsuri legislative pentru reziliență și securitate, dar și apeluri directe către cetățeni și mediul privat pentru un efort colectiv. Documentul avertizează clar: Europa trebuie să fie pregătită pentru posibilitatea unui război de mare intensitate până în 2030, scrie Le Figaro
Președintele Franței a anunțat o creștere a bugetului alocat armatei pentru anii 2026 și 2027.
În grădinile Hôtel de Brienne, tonul este grav. Președintele Republicii, Emmanuel Macron, care ia cuvântul înaintea ceremoniilor de 14 iulie, nu se eschivează. „Trăim un moment de răscruce. Niciodată din 1945 încoace libertatea nu a fost atât de amenințată, iar pacea pe continent nu a depins într-atât de deciziile noastre prezente”, afirmă el răspicat. În contextul în care o nouă Revizuire Strategică Națională urmează să fie publicată, Macron oferă o radiografie a unei lumi tot mai dure, mai imprevizibile, în care amenințările se accelerează odată cu „punerea sub semnul întrebării a solidarităților”.
El face referire la incertitudinea ce planează asupra relației transatlantice. La relaxarea barierelor în recursul la violență și la dreptul internațional „călcat în picioare” în Orientul Mijlociu. Însă Rusia este cea care ridică principala provocare.
„Amenințarea rusă este pregătită, organizată, de durată. Va trebui să fim capabili să-i facem față. Trebuie să ne organizăm pentru a înfrunta această amenințare și pentru a o descuraja”, spune el.
„Pentru a fi liberi, în această lume, trebuie să fim temuți. Iar pentru a fi temuți, trebuie să fim puternici”, afirmă Macron, înainte de a cere națiunii „să devină mai puternică”. „Acest lucru presupune o conștientizare mai profundă din partea tuturor francezilor”, adaugă el. „A venit momentul să tragem toate concluziile din ceea ce știm.” „Vom reuși”, a lansat el.
Efortul va fi unul general. După ce a descris starea îngrijorătoare a lumii - așa cum făcuse deja vineri și șeful Statului Major al armatei, generalul Burkhard, pentru a pregăti opinia publică - președintele a fixat noi obiective pentru a garanta, spune el, securitatea francezilor. Însă timpul său este limitat: mai are doi ani de mandat. Iar marja sa de manevră este redusă: prim-ministrul François Bayrou încearcă să economisească 40 de miliarde de euro... La Élysée, această realitate a fost acceptată.
Creșterea bugetului Ministerului Apărării în 2026 și 2027 va fi, așadar, semnificativă, dar limitată. Efortul va fi „credibil”, asigură președintele. Anul viitor, bugetul va crește cu 3,5 miliarde de euro față de traiectoria prevăzută. În 2027, va crește cu 3 miliarde de euro pentru a atinge 64 de miliarde de euro, față de 56 de miliarde prevăzute inițial. Bugetul nu trebuia să ajungă la 67,4 miliarde decât în 2030. Emmanuel Macron a decis să accelereze ritmul, însă realitatea bugetară va împiedica armata să atingă un „nivel optim” de 100 de miliarde de euro – o cifră evocată de ministrul Apărării, Sébastien Lecornu. Franța va rămâne departe de obiectivul de a aloca 3,5% din PIB pentru apărare, așa cum cere NATO.
Obiectivul fixat de Emmanuel Macron este de a achiziționa mai rapid capacități prevăzute inițial pentru sfârșitul deceniului. Armata are nevoie de stocuri de muniție, drone, mijloace spațiale și de creșterea nivelului de instruire. „Trebuie să ne corectăm vulnerabilitățile”, afirmă președintele.
Efortul de apărare nu va fi finanțat prin îndatorare, a subliniat președintele. El a transferat premierului responsabilitatea de a explica cum va reuși acest exercițiu bugetar de forță. S-a adresat și companiilor, cerându-le să se adapteze și să își asume partea de efort în numele „patriotismului”. S-a adresat, de asemenea, și francezilor, cerând un efort colectiv pentru a crește productivitatea țării… Efortul va fi finanțat „prin mai multă activitate și mai multă producție”, a asigurat președintele, fără a oferi detalii. „Nu mai beneficiem de dividendele păcii de care au avut parte părinții noștri”, a adăugat el.
Risc de război
Emmanuel Macron nu a menționat explicit riscul de război. Acesta este menționat în mod direct în Revizuirea Strategică Națională (RSN) actualizată, publicată luni. O versiune anterioară a acestui document - care oferă o evaluare a lumii și a amenințărilor sale - fusese redactată în 2022, după invazia Ucrainei de către Rusia. Și atunci se vorbea despre o perspectivă de „confruntare” cu Moscova „pe termen lung”.
În ianuarie anul acesta, șeful statului le-a cerut colaboratorilor să țină cont de schimbările survenite în ultimii trei ani pentru a actualiza RSN: instalarea războiului ca realitate de durată, relaxarea barierelor în utilizarea violenței, accelerarea progresului tehnologic, incertitudinea alianțelor… Amenințarea rusă s-a conturat mai clar.
„Este de acum evident că intrăm într-o nouă eră – cea a unui risc deosebit de ridicat de război major, de înaltă intensitate, în afara teritoriului național, în Europa, care ar implica Franța și aliații săi, în special europeni, până în 2030, și care ar viza simultan teritoriul nostru prin acțiuni hibride masive”, scriu autorii RSN din cadrul Secretariatului General pentru Apărare și Securitate Națională. „Este vital să ne pregătim pentru acest scenariu.”
Descrierea amenințării ruse este minuțioasă și îngrijorătoare: „Rusia a înmulțit acțiunile ostile împotriva Franței și a partenerilor săi europeni, fără a ajunge la un conflict direct: postură de intimidare nucleară, ingerințe în spațiul informațional, atacuri cibernetice, sabotaj, spionaj, detenții arbitrare ale unor cetățeni, survolarea teritoriului unor aliați, intenții de ingerință în procesele electorale, manifestații ostile împotriva forțelor franceze și aliate, acțiuni desfășurate pe teritoriul național.”
În realitate, aceste lucruri nu sunt noi. Însă obișnuința cu acest tip de război hibrid riscă să conducă la pierderea reflexelor de apărare: „Aceste acțiuni de destabilizare, din ce în ce mai dezinhibate, precum și prioritatea absolută acordată de Moscova consolidării forțelor sale armate confirmă orientarea confruntațională adoptată de Rusia față de Franța și de partenerii săi europeni.”
RSN adaugă: „Moscova își continuă procesul de reînarmare, având ca obiectiv creșterea efectivelor armatei cu 300.000 de soldați, 3.000 de tancuri și 300 de avioane de luptă suplimentare până în 2030. Cheltuielile sale militare reprezintă aproape 40% din buget.” Suficient pentru a amenința Europa, în cazul în care aceasta nu reacționează și pierde sprijinul Statelor Unite.
Urgență națională și europeană
Urgența este una europeană. Documentul strategic francez insistă, în mod firesc, asupra constituirii unui pilon european în cadrul Alianței. De asemenea, exprimă cu reținere îngrijorări legate de războiul comercial dus de Statele Unite de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
„Această coeziune și solidaritate europeană sunt cu atât mai esențiale cu cât riscul unui război economic și tehnologic a crescut semnificativ în ultimele luni, punând în pericol sectoare întregi din autonomia și suveranitatea noastră”, se arată în document.
Textul stabilește „unsprezece obiective strategice”, în linii mari aceleași cu cele definite în 2022. Totuși, se remarcă unele nuanțe importante. Credibilitatea descurajării nucleare — piatra de temelie a securității naționale — și reziliența națiunii se află pe primele locuri.
„A devenit necesar ca întreaga Națiune să se orienteze din nou spre apărare și securitate. Este vorba, în special, de întărirea coeziunii naționale și de crearea unui rezervor de persoane mobilizabile în caz de criză. În acest sens, ar putea fi înființat un serviciu militar voluntar reformat, care să le propună cetățenilor majori ai Franței o instruire militară de bază, ce ar putea conduce la un angajament ulterior”, se precizează în document.
Președintele urmează să ia deciziile în acest sens în toamnă.
Foaie de parcurs
Într-o a treia parte, care nu figura în ediția din 2022, Revizuirea Națională Strategică (RNS) prezintă „modalitățile și mijloacele” identificate pentru atingerea acestor obiective. Această foaie de parcurs, care seamănă cu un program legislativ, va trebui să contracareze un context de blocaj bugetar și fragilitate politică… Ea prevede, printre altele, adaptarea legislației privind apărarea operațională a teritoriului, transformarea actualei Zile a Apărării și Cetățeniei, publicarea unui ghid de reziliență, o analiză a lanțurilor critice de aprovizionare, consolidarea capacităților de combatere a ingerințelor digitale, inclusiv prin crearea unei academii pentru combaterea manipulării informației…
RNS enumeră în mod clar și explicit lista capacităților militare care trebuie întărite: eforturile „se vor concentra în special asupra munițiilor, dronelor și munițiilor teleghidate, neutralizării apărării adverse, apărării sol-aer și combaterii dronelor, războiului electromagnetic, focurilor în profunzime — inclusiv capacități de lovituri cu rachete convenționale, rețelelor pentru controlul spațiului maritim și aviației de vânătoare, aviației de transport, precum și asupra capacității de a comanda, sprijini și susține componenta terestră a unei coaliții la nivel operativ”. Aproape totul este încă de făcut.
???????? FLASH | "Pour être libre dans ce monde, il faut être craint. Pour être craint, il faut être puissant", déclare Emmanuel Macron. pic.twitter.com/n2iK1pmBij
— Cerfia (@CerfiaFR) July 13, 2025
