Olanda se confruntă cu o criză energetică provocată de tranziția rapidă către o economie verde, fiind nevoită să raționalizeze electricitatea pentru a reduce presiunea asupra rețelei naționale. În ciuda investițiilor în surse regenerabile, infrastructura nu a ținut pasul cu electrificarea accelerată, ceea ce a dus la formarea unor cozi lungi pentru racordare și la creșterea vertiginoasă a tarifelor. În iulie 2025, Olanda a înregistrat cele mai mari prețuri angro la electricitate din Europa de Vest, depășind semnificativ tarifele din țările vecine precum Franta, Belgia, Luxemburg și Germania, semnalând riscurile unei tranziții energetice grăbite fără modernizarea rețelelor. , scrie Financial Times
Mii de companii și gospodării așteaptă să se conecteze la rețeaua electrică olandeză, ceea ce îi forțează pe operatorii de rețea să raționalizeze energia – un semnal de avertizare timpuriu pentru ceea ce alte țări europene riscă să experimenteze pe măsură ce electrificarea se accelerează.
Potrivit Netbeheer Nederland, asociația operatorilor de rețea din Olanda, peste 11.900 de companii așteaptă să fie conectate la rețeaua electrică. La acestea se adaugă clădiri publice, precum spitale și stații de pompieri, precum și mii de locuințe noi.
Oficiali și companii olandeze avertizează că timpii îndelungați de așteptare pentru conectare frânează creșterea economică și ar putea determina firmele să-și regândească planurile de investiții. În ciuda eforturilor de a investi în cabluri și stații de transformare noi, în unele zone ale țării noile conexiuni vor fi disponibile abia la mijlocul anilor 2030, potrivit operatorilor de rețea.
Deși blocajele din Olanda sunt deosebit de severe, analiștii spun că acestea reprezintă un semn prevestitor al unor probleme similare ce vor apărea și în alte state ale UE, odată cu accelerarea electrificării pentru atingerea obiectivelor ambițioase de decarbonizare ale blocului comunitar.
„Există congestii și în alte țări”, însă acestea „ar trebui cu siguranță să ia exemplul Olandei ca pe un avertisment”, a declarat Zsuzsanna Pató, coordonatoarea echipei pentru energie electrică a ONG-ului RAP, cu sediul la Bruxelles.
Un oficial olandez a recunoscut: „Nu este nicăieri altundeva la fel de rău”.
Olanda se numără printre țările europene care s-au mișcat cel mai rapid în direcția electrificării sectoarelor esențiale ale economiei, după ce în 2023 a încheiat producția de gaz la uriașul zăcământ onshore de la Groningen. Peste 2,6 milioane de locuințe din Olanda au acum panouri solare montate pe acoperiș, potrivit datelor Netbeheer Nederland. De asemenea, companiile și-au accelerat tranziția de la gaz în urma crizei energetice din 2022 din UE.
Țara a fost atât de obișnuită să se bazeze pe propriile resurse de gaz, încât modernizarea rețelei electrice nu a ținut pasul, a declarat operatorul național al rețelei, Tennet.
Pentru a asigura capacitatea necesară rețelei, guvernul olandez estimează că sunt necesare investiții de aproximativ 200 de miliarde de euro până în 2040 pentru cabluri și noi stații de transformare.
O parte din această sumă ar putea fi obținută prin vânzarea secțiunii de rețea electrică germană deținută de Tennet către investitori privați, valoarea acesteia fiind estimată la aproximativ 20 de miliarde de euro, potrivit unor oficiali implicați în negocieri. Însă restul va trebui acoperit prin amortizarea activelor, costurile urmând să fie suportate în mare parte de consumatori.
Olanda are deja unele dintre cele mai ridicate prețuri la electricitate din Europa de Vest, din cauza blocajelor din rețea. De exemplu, prețurile lunare sunt, în medie, cu 30 de euro pe megawat oră mai mari decât în Franța, potrivit datelor furnizate de think tank-ul Ember.
Pentru a acoperi investițiile necesare, tarifele sunt așteptate să crească anual până în 2034 cu o medie de între 4,3% și 4,7% în termeni reali, potrivit unei prezentări a companiei Tennet.
Pentru a elibera capacitate în rețea, Tennet și operatorii regionali au început să ofere contracte gospodăriilor care acordă discounturi pentru consumul de electricitate în afara orelor de vârf, cum ar fi între orele 11:00 și 15:00, precum și alte contracte flexibile care permit plata energiei pe intervale orare.
Începând cu 1 aprilie, operatorii au avut posibilitatea de a oferi contracte prin care marilor consumatori industriali li se interzice complet utilizarea rețelei în anumite ore aglomerate, în schimbul unor tarife mai mici.
Guvernul de la Haga a lansat, de asemenea, o campanie publicitară intitulată „folosește energia mai conștient”, difuzată la TV și pe rețelele de socializare, prin care consumatorii sunt îndemnați să încarce bicicletele și mașinile electrice în afara intervalului 16:00–21:00, când rețeaua este cea mai solicitată.
Cu toate acestea, liderii locali se tem în continuare că regiunile lor vor pierde investiții dacă blocajele la conectare persistă.
„Totul devine electric, iar infrastructura de electricitate trebuie să crească masiv peste tot”, a declarat Jeroen Dijsselbloem, primarul orașului Eindhoven.
Regiunea Brainport, din jurul Eindhovenului, care acoperă 750.000 de locuitori din mai multe municipalități din sudul Olandei, a pierdut investiții din cauza raționalizării energiei, a mai spus el.
Brainport găzduiește, de asemenea, un cluster de companii de tehnologie avansată, condus de ASML, producătorul celor mai sofisticate mașini pentru fabricarea cipurilor din lume. Nu este planificată nicio extindere semnificativă a capacității rețelei în regiune până în 2027, arată datele Tennet.
„Avem nevoie de peste 100 de stații de transformare de dimensiune medie și de 4.000 de stații de dimensiuni mici”, a precizat Dijsselbloem. Operatorii de rețea se confruntă, de asemenea, cu un deficit de 28.000 de tehnicieni necesari pentru instalarea infrastructurii, potrivit Netbeheer Nederland.
Companii precum Thermo Fisher, o firmă americană din domeniul medical cu o bază în zona Eindhoven, și-au menținut planurile de creștere, dar au investit în baterii de stocare și panouri solare proprii, pentru a face față congestiilor din rețea.
„Continuăm să colaborăm cu autoritățile locale pentru a găsi o soluție pe termen lung privind capacitatea rețelei electrice”, a declarat Steve Reyntjens, directorul sediului Thermo Fisher din Eindhoven.
Între timp, Ministerul Energiei din Olanda și operatorii de rețea caută modalități prin care să crească în siguranță sarcina suportată de rețea fără a provoca pene de curent, cum a fost cea care a afectat Peninsula Iberică în luna aprilie.
Există, de asemenea, inițiative pentru a grupa conexiunile și a crea „huburi energetice”, în care mai mulți utilizatori împart accesul la rețea.
Eefje van Gorp, purtătoare de cuvânt a companiei Tennet, a declarat că și alte țări ar trebui să fie atente. „Belgia are probleme. Regatul Unit are probleme. În Germania sunt multe probleme, pentru că în Germania tot vântul este în nord, iar cererea este în sud.”
Uniunea Europeană consultă în prezent o legislație care vizează necesitatea modernizării rețelelor și accelerarea procesului de autorizare pentru proiectele de infrastructură energetică, cu intenția de a o adopta până la sfârșitul anului.
Dar analiștii se tem că această inițiativă nu va aduce un ajutor imediat. „Construirea unei rețele durează cinci până la șase ani. Nu există o soluție magică”, a spus Pató.
