Deşi nu există un tratament curativ pentru demenţă, ştiinţa a demonstrat în numeroase situaţii că există mijloace de prevenire sau cel puţin de întârziere a apariţiei maladiei. Publicaţia belgiană Le Vif prezintă cinci moduri de prevenţie.
1. Greutatea fizică și activitatea fizică regulată
Diabetul și obezitatea se numără printre factorii de risc ai demenței. Odată cu vârsta, riscurile se pot chiar dubla. De asemenea, se pare că demența poate fi asociată cu colesterolul ridicat și cu o tensiune arterială mare. Pentru a reduce la maximum acești factori de risc, se recomandă monitorizarea greutății corporale și îngrijirea sănătății cardiovasculare.
O activitate fizică viguroasă și regulată ajută la păstrarea mai îndelungată a facultăților mintale. În unele cazuri, exercițiile ușoare, cum ar fi mersul pe jos, pot fi de asemenea eficiente.
Starea activă permite îmbunătățirea funcțiilor cognitive. De asemenea, încă de la o vârstă fragedă, se recomandă să se acorde atenție evitării unor sporturi supuse unor traumatisme craniene repetate, cum ar fi boxul sau fotbalul. Există tot mai multe dovezi că traumatisme de acest gen, chiar moderate, cresc riscul de a dezvolta anumite forme de demență pe termen lung.
2. O stimulare cognitivă continuă
Persoanele cu mai mulți ani de studiu sunt mai puțin expuse la demență. De asemenea, acest lucru ajută la întârzierea apariției bolii. Dar nici pentru celelalte, nu este totul pierdut!
Încercarea de lucruri noi pe măsură ce îmbătrâniți poate fi la fel de benefic. Aceasta include, de exemplu, hobby-uri noi, învățarea unor limbi străine sau abilități, sau orice activitate intelectuală cotidiană (cuvinte încrucişate, sudoku, jocuri de societate etc).
3. O viaţă socială activă
Studiile au constatat că prin continuarea socializării odată cu înaintarea în vârstă (ieșiri, activități culturale, voluntariat …) oamenii se protejează împotriva demenței. În plus, persoanele care întrețin o rețea socială mai mare tind să aibă funcții cognitive mai bune.
4. O dietă mediteraneană?
Oamenii de ştiinţă nu au fost încă în măsură să stabilească în mod clar ce grupuri de alimente, vitamine sau alţi nutrienţi influenţează sau nu riscul de demenţă. Dar câteva studii s-au concentrat mai precis asupra dietei mediteraneene, care, prin reducerea hipertensiunii arteriale, ar putea favoriza amânarea simptomelor de demență.
Această dietă constă în principal din fructe, legume, ulei de măsline, pește și supliment de cereale, inclusiv cantități mici de carne.
5. Un model de somn stabil și relaxant
Tulburările și lipsa somnului sunt asociate cu un risc crescut de declin cognitiv pe termen lung. Este esențială adoptarea unui ritm de somn regulat și suficient de odihnitor. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă încă nu au putut determina dacă unele disfuncţii legate de somn ridică mai multe probleme decât altele.