Să nu fim români nervoşi!
Pentru mulţi dintre cei care au plecat de acasă să vadă parada, cu mic cu mare, nemulţumirile au început dis-de-dimineaţă. Linia maşinii 385, dar şi circulaţia altor autobuze a fost deviată. Cum unii au aflat abia astăzi, li s-a cam zburlit steagul în mână. „Păi şi pe noi nu ne informează nimeni. Acum care este traseul cel mai scurt pentru Piaţa Constituţiei. Suntem şi cu cei mici“, au declarat nemulţumiţi mai mulţi dintre cei care se aflau în autobuzul 385. Într-un final, cazul pare că s-a rezolvat. Mai lasă românul, mai lasă RATB-ul şi una peste alta mergem mai departe spre Piaţa Constituţiei. Pe jos.
Ora. 10.20. Cozile, deja formate. Steaguri fluturânde acoperă parcă până şi Casa Poporului, pierdută azi undeva mai departe decât de obicei. „Nu mai prindem noi loc pentru paradă. Degeaba, am venit cam târziu. Ca să vezi ceva ar trebui să fi fost aici pe la şapte dimineaţa...“, susţin cei stau resemnaţi încercând să răzbească pentru un loc la vedere. Cu legitimaţia de presă în mână mă aşez şi eu la o coadă. Una fixată din ochi, ţinând cont că toate sunt cam la fel.
Atenţie se verifică: femeile de-o parte, bărbaţii de alta. A baricadei...
Un domn, mai pe la pensie aşa, îmi atrage atenţia, tăios, trezindu-mă puţin din visare: „Domnişoară, ce căutaţi aici? Nu aici ar trebui să fiţi. Mai încurcaţi şi coada...!“. Îi răspund că sunt de la presă, cu acreditare, şi am venit şi eu la parada de 1 Decembrie. Aşa, ca omul... Îmi răspunde şi el, şi mai nervos, că pentru presă să merg „la Casa Presei“ şi nu la coada de la Piaţa Constituţiei. Aveam să desluşesc misterul supărării acestui domn câteva minute mai târziu când am află că, anul acesta, verificările se securitate se făceau pe paliere diferite: bărbaţii de-o parte, femeile într-o altă tabără. Ca-n viaţă, aş adăuga eu dacă nu ar fi 1 Decembrie. Fără să ştiu nimerisem în tabăra opusă, aşa că, m-am retras de îndată. În plină glorie, până nu se arunca cu pietre.
După controlul de rigoare, parcă mai abitir anul acesta decât în ceilalţi trecuţi - am intrat şi eu în zona presarilor. Pas cu pas, mai ardeleneşte aşa, a ajuns şi preşedintele Klaus Iohannis. La ora 11.00, atunci când s-a dat startul paradei Şi s-a auzit un „Să trăiţi!“. Nu, nu un „Să trăiţi bine“, aşa cum ne-a avertizat de multe ori un fost preşedinte. De după gardurile puse pentru a delimita zona de acces, oamenii îşi poartă pe umeri copiii. Cei mai norocoşi au apucat să vadă defilarea artileriei de război. Momentul trecerii a trei avioane care au lăsat o dâră tricoloră a fost savurat la maximum. „Mami, uite avioanele! Şi, sunt şi colorate“, adăugau fascinaţi. Aţii, mai puţin norocoşi, se învârteau prin zonă, doar doar or da peste o „fereastră“ să vadă câte ceva din definlare. Ghinion, cum ar spune al nostru preşedinte.
Unde-s vânzătorii de steagurile pe sub mână de altădată?
Anul acesta, recunosc cu mâna pe inimă că nu m-a curtat nimeni... cu un steag. De unde anii trecuţi, 1 Decembrie era prilej pentru vânzătorii de ocazie să te ispitească, aşa pe sub mână, ca şi cum ţi-ar fi făcut vreo favoare- cu câte-un steaguleţ. Aproape că îţi băteau obrazul, să fii şi tu în spiritul sărbătorii! Şi, uite aşa, anul acesta nu am mai auzit nicio ofertă cu : „haideţi, domnişoară, luaţi un steag! Ieftin...“ Un Black Friday de 1 Decembrie.
Traian Băsescu şi Emil Constantinescu, prezenţi la paradă. Şi ce dacă?
Anul acesta, parada de 1 Decembrie a fost mai mult despre oameni. Despre noi. Şi nu despre politicieni. Au fost şi ei acolo. Mult mai discreţi şi mai timizi decât de obicei. Însă, pe nimeni nu a părut să intereseze cu adevărat acest lucru. Nu am mai auzit: „Uite-l pe Iohannis sau uite-l şi pe Băsescu. Şi-au dat mâna sau s-au certat cumva?“ aşa cum se întâmpla în alţi ani. Printre cei prezenți s-au mai numărat foștii președinți Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, președintele PSD, Liviu Dragnea, copreședintele PNL Vasile Blaga, ofițeri ai Armatei Române, alți membri ai Guvernului, politicieni și reprezentanți ai instituțiilor statului, membri ai corpului diplomatic acreditat la București.
Ce ne-a spus Dacian Cioloş de 1 Decembrie
Premierul Dacian Cioloș a declarat la finalul paradei de 1 Decembrie din Piața Constituției, că Guvernul pe care îl conduce își dorește să construiască ceva durabil, să nu facă schimbări doar de dragul schimbărilor, adăugând că este nevoie și de timp pentru ca aceste schimbări să se vadă. "Eu sunt conștient de misiunea dificilă pe care o are Guvernul actual, mai ales după o perioadă de tensiuni, într-o perioadă în care așteptările românilor sunt foarte mari, mai ales de la autoritățile publice, și vreau să transmit românilor că am înțeles acest mesaj. Avem nevoie doar de timp, n-o să stăm ascunși, o să comunicăm, dar vrem ca ceea ce vom clădi în acest an, vrem să construim în mod durabil, să nu facem schimbări doar de dragul schimbărilor, să facem astfel ca instituțiile statului, cel puțin cele care se află în subordinea Guvernului, să evolueze pentru un serviciu mai eficient pentru cetățeni", a spus Cioloș. El a arătat că Guvernul își dorește să conlucreze și cu partidele politice din Parlament și și-a exprimat că se va vedea și acolo o evoluție atât în relația cu cetățenii, cât și cu Guvernul.
Peste 2600 de militari au defilat la parada de Ziua României
Efectivele care au defilat, peste 2.600 de militari și personal de securitate și siguranță publică cu 360 de mijloace tehnice, sunt din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Administrația Națională a Penitenciarelor și Poliția Locală București, precum și membri ai Asociației Tradiția Militară. Militarilor români li s-au adăugat detașamente din Bulgaria, Polonia, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii și Turcia.
Ce înseamnă 1 Decembrie
1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, datã la care Marea Adunare de la Alba-Iulia voteaza unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie-4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.
Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”
Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.
