Un studiu realizat de Colegiul Medicilor arată că 36% dintre medici sunt supuşi riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout.
36% dintre medici sunt supuşi riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout. Este rezultatul primului studiu naţional care evaluează riscul de burnout în rândul medicilor din România, realizat de Colegiul Medicilor din România.
Peste o treime dintre medicii care au participat în cadrul studiului înregistrează scoruri mari, care indică o probabilitate mare de a manifesta clinic un sindrom burnout, scorurile totale mari fiind dependente, într-o mare măsură, de componenta de epuizare (58%).
Procentul medicilor femei care au ȋnregistrat scoruri ce se ȋncadrează ȋn cele două paliere de risc mare pentru burnout – crescut şi foarte crescut – a fost semnificativ mai mare decât cel raportat ȋn cazul bărbaţilor medici: 38%, respectiv 31%, scrie Ziua de Cluj.
Riscul de burnout este cel mai mare în regiunile București-Ilfov și Sud-Vest Oltenia
Pe regiuni, riscul de burnout este cel mai mare ȋn regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia – 38%. Valori mai reduse faţă de medie au fost raportate ȋn regiunea Vest (32%), se mai arată în studiu.
Cel mai mare procent de risc este în rândul medicilor tineri, sub 35 de ani – 47%, urmat de cei cu vârsta cuprinsă între 36 şi 49 de ani (41%). Pentru cei de peste 50 de ani, procentele sunt de 32% (medicii din categoria 50-64 de ani), respectiv 15% (pentru cei cu vârste peste 65 de ani).
Mai mult de jumătate dintre medicii din grupa specialităţilor ATI se află la risc ridicat (54%), aceasta fiind urmată de grupa Oncologice (53%), Pediatrie – interne (42%) şi Pediatrie-chirurgicale (37%).
„Sindromul de burnout reprezintă o problemă tot mai răspândită, iar abordarea ei este obligatorie. Evaluarea situaţiei actuale este un prim pas, absolut necesar, care ne permite să avem o radiografie a realităţii cu care medicii se confruntă zi de zi, din acest punct de vedere.
Rezultatele studiului sunt alarmante
Rezultatele studiului sunt alarmante în sine, fapt la care adăugăm corelarea cu intenţia declarată de migraţie şi cu expunerea la riscul de malpraxis”, a explicat prof.dr. Daniel Coriu, președintele CMR, în cadrul unei conferințe de presă.
Numărul medicilor care au solicitat certificate profesionale curente la Colegiul Medicilor România pentru a profesa în străinătate a început să crească, după ce în ultimii ani scăzuse.
Rafila: Supraaglomerarea unor spitale duce la oboseala cronică a personalului medical
Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, sâmbătă, la Iaşi, că 70-80 la sută din prezentările în unităţile de primiri urgenţe (UPU) ar trebui să meargă în altă parte, în ambulatorii sau la medicii de familie, şi a recunoscut că supraaglomerarea unor spitale duce la oboseala cronică a personalului medical.
Întrebat despre studiul prezentat de Colegiul Medicilor, conform căruia medicii suferă de burnout, ministrul Rafila a afirmat că acest lucru nu se întâmplă în toate zonele medicale, cum e spre exemplu în cazul spitalelor de urgenţă sau unităţilor de urgenţă.
„În mod evident, există zone în care suprasolicitarea este evidentă. Nu se petrece acest lucru în toate zonele. Spitalele de urgenţă, acolo unde se prezintă foarte mulţi pacienţi, au această problemă”, a explicat Alexandru Rafila, citat de Agerpres.
Eventuale soluții
Potrivit ministrului Sănătății, ar trebui luate în considerare atractivitatea locului de muncă, pentru a putea completa personalul în zonele acestea fierbinţi, şi dezvoltarea acelor servicii medicale prespitaliceşti care să scadă presiunea pe spitale.
Acesta a susţinut că, pentru a degreva spitalele de urgenţă şi unităţile de primire a urgenţelor de pacienţi, trebuie pus la punct sistemul de sănătate al ambulatoriilor de specialitate.
„Să ştiţi că 70 – 80 la sută din prezentările în unităţile de primiri urgenţe nu ar trebui să fie acolo, dar oamenii nu au unde să se ducă în altă parte. Reţeaua de specialitate pe care o dezvoltăm acum prin PNRR şi serviciile pe care le dezvoltăm în ambulatorii, atât la medicul de familie cât şi în ambulatoriul de specialitate, vor rezolva în timp această problemă. Lucrurile nu se pot rezolva peste noapte. E un proces”, a declarat ministrul Sănătăţii.
În opinia sa, până în 2028 va fi echilibrat şi mai bine stabilit accesul la serviciile medicale.
„Cred că în următorii cinci ani putem să ajungem la un echilibru în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale în ambulatorii şi în zona de urgenţe medicale, şi întărind ambulanţa. Să nu uităm că ambulanţa oferă servicii medicale, nu doar prim-ajutor. Echipajele de pe ambulanţă sunt medicalizate şi pot oferi servicii care să evite prezentarea în urgenţele medicale”, a spus Rafila.
El a opinat că, în viitorul apropiat şi mediu, un rol important va reveni medicinei de familie.
„Medicina de familie este atractivă. Cred că noul contract-cadru schimbă regulile. Veniturile medicilor de familie vor creşte substanţial, inclusiv prin realizarea de servicii medicale preventive. De ani de zile tot discutăm de prevenţie. E prima dată când contractul-cadru are prevederi extrem de clare şi atractive pentru medicii de familie. Ne interesează până la urmă şi omul sănătos, evaluarea şi screeningul pentru anumite boli netransmisibile, fie că discutăm de boli cardiovasculare, diabet sau pacienţi oncologici”, a subliniat Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătăţii s-a aflat la Iaşi pentru a lua parte la o conferinţă organizată de Asociaţia de pacienţi cu melanom, intitulată „Inovaţia în Melanom 2023 – Împreună putem salva vieţi”.
