Această politică, asupra căreia s-a convenit anul trecut cu mari dificultăți, avea ca scop răspândirea echitabilă a celor 160.000 de refugiați din state aflate în prima linie ca Grecia și Italia în alte țări ale blocului comunitar.
Mulți solicitanți de azi refuză însă să meargă în state membre mai sărace, precum Bulgaria și România. .
Din cele 1.324 de persoane procesate în cadrul schemei de relocare până acum, 191 au renunțat sau pur și simplu au dispărut, susțin oficiali greci.
Săptămâna trecută, Bulgaria a fost de acord să accepte 47 de solicitanți de azil din Grecia. Dar când li s-a spus că sunt trimiși în Bulgaria, 36 s-au retras din program, iar șapte "au dispărut", potrivit guvernului grec. Într-un final, doar patru au fost mutați.
Situația a fost similară și în cazul României, unde 32 din cei 67 de solicitanți de azil care urmau să fie transferați au dispărut sau au ieșit din programul de relocare.
Chiar și unii dintre cei trimiși în țări bogate ca Franța au ales să iasă din schemă. Din cei 388 de solicitanți de azil care urmau să fie trimiși din Grecia în Franța, 24 au dispărut, iar doi au renunțat.
