Consilierii judeţeni din Olt au aprobat, luni, hotărârea privind organizarea unui referendum pentru schimbarea denumirii judeţului Olt în Olt-Romanaţi şi au stabilit ca dată de desfăşurare a consultării publice ziua de 7 octombrie, când va avea loc şi referendumul privind redefinirea familiei.
Potrivit hotărârii Consiliului Judeţean (CJ) Olt, cetăţenii din judeţul Olt vor fi chemaţi pe 7 octombrie să răspundă cu „da” sau „nu” la întrebarea: „Sunteţi de acord cu atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt?”.
"S-a aprobat organizarea referendumului judeţean având ca obiect consultarea cetăţenilor din judeţul Olt, cu privire la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt. S-a stabilit ziua de duminică, 7 octombrie 2018, ca dată de desfăşurare a referendumului judeţean, sumele necesare organizării şi desfăşurării referendumului fiind suportate din bugetul judeţului Olt", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Miruna Ginerică, consilerul preşedintelui CJ Olt.
Proiectul de hotărâre privind organizarea referendumului a fost adoptat joi de majoritatea consilierilor județeni constituită de reprezentanții PSD și ALDE, în timp ce consilierii PNL și PMP au votat împotrivă susținând că organizarea consultării populației va costa mai mult de 500.000 lei, iar cetățenii „sunt foarte puțin interesați de acest referendum și de schimbarea denumirii județului”, scrie ramnicuvalceaweek.ro.
Președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu, a arătat că demersul de atribuire a numelui Olt-Romanați se constituie într-o reparație morală față de locuitorii fostului județ Romanați și că populația nu va fi nevoită să schimbe documentele în situația validării referendumului doarece legea prin care va fi validat va prevede ca documentele să fie schimbate numai la expirarea termenului de valabilitate stabilit la emitere.
După Marea Unire de la 1918, în total, în România interbelică erau 58 de judeţe. Între acestea, judeţele Olt şi Romanaţi reprezentau unităţi administrativ-teritoriale distincte, de-o parte şi de alta a râului Olt.
Au fost atestate documentar aproape concomitent, în timpul aceluiaşi domnitor, Radu cel Mare. Romanaţi, la 1 august 1496, Olt, la 26 aprilie 1500. În 1930, judeţul Romanaţi avea o populaţie de 271.096 locuitori şi se întindea pe o suprafaţă de 3.560 km pătraţi, în dreapta Oltului, până la Dunăre.
În judeţul Olt trăiau 174.219 oameni pe o suprafaţă de 2.863 km pătraţi, în stânga Oltului, fără să atingă Dunărea. În Romanaţi erau trei oraşe, Caracal, Corabia şi Balş, cu o populaţie urbană totală de 29.308 locuitori. În Olt, numai unu, Slatina, cu o populaţie de 11.243 locuitori.
După al doilea război mondial, în condiţii de ocupaţie sovietică şi de impunere a lui „homo sovieticus”, reforma administrativă din 1950 a urmat modelul sovietic. Ţara, cât mai rămăsese din ea, după ce Moldova de peste Prut şi nordul Bucovinei au fost anexate URSS-ului de atunci, a fost împărţită în regiuni, raioane şi comune. Numele de „judeţ” a fost şters din limbajul administrativ.
În 1968 s-a revenit la împărţirea ţării în judeţe. O serie de judeţe nu au mai fost reînfiinţate, iar printre acestea a fost şi Romanaţi. Cea mai mare parte din teritoriul său a fost trecut la judeţul Olt, în timp ce peste partea lui de sud-vest s-a întins Doljul, iar o mică porţiune din sud-estul său (comuna Izlaz) a revenit judeţului Teleorman.
Oomanăţenii („cei născuţi la Roma”, aşa cum se traduce corect etnonimul „Romanaţi”) au fost nevoiţi să accepte o decizie luată împotriva voinţei lor. Au văzut cum trupul judeţului este aruncat în incineratorul comunist al istoriei acestui popor. Despre Romanaţi, încă marele istoric Xenopol spunea că este unul dintre judeţele cu cele mai multe însemne ale Romei. În toată Europa interbelică a fost cunoscut ca unul dintre marile grânare ale României, iar pe stema sa, spicul de grâu era în prim plan, scrie gazetaoltului.ro.
Practic, actualul judeţ Olt este format din două judeţe istorice: Olt şi Romanaţi.
Dacă referendumul va fi validat și majoritatea voturilor vor fi pentru denumirea de Olt-Romanați, va fi necesară validarea consultării și a rezultatelor printr-o lege adoptată de către Parlament.
