Analiza unui CV academic controversat: Ce spune inteligența artificială despre studiile lui Nicușor Dan

În contextul dezbaterilor recente privind corectitudinea informațiilor din CV-urile oficiale ale unor politicieni români, chatCPT a analizat, cu instrumentele  de inteligență artificială, CV-ul public al deputatului Nicușor Dan, publicat pe site-ul Camerei Deputaților. Scopul analizei este de a verifica dacă informațiile prezentate corespund realității academice și terminologiei oficiale din perioada în care au avut loc studiile respective, în special în Franța, unde și-a desfășurat o parte importantă din formare.

Informațiile prezentate în CV

CV-ul lui Nicușor Dan conține patru etape academice principale:

• 1989–1992: Student, Facultatea de Matematică, Universitatea București

• 1992–1995: Student, École Normale Supérieure, Paris

• 1992–1993: Masterat în matematică, Universitatea Paris 11

• 1993–1998: Doctorat în matematică la Universitatea Paris 13

La prima vedere, aceste date trasează un parcurs logic: un student de excepție în România, admis la o instituție de elită în Franța, apoi urmat de un ciclu doctoral finalizat. Cu toate acestea, o analiză detaliată a cronologiei și a termenilor folosiți dezvăluie mai multe inadvertențe sau neclarități.

Analiza fiecărei perioade

1989–1992: Universitatea București
Menționarea acestei perioade este corectă din punct de vedere cronologic, dar lipsește o precizare importantă: nu se spune dacă a obținut o diplomă de licență în România. Având în vedere că a plecat în Franța în 1992, este posibil ca studiile de licență să nu fi fost finalizate în sistemul românesc.

1992–1995: École Normale Supérieure (ENS), Paris
Formularea ridică probleme. Studiile la ENS durează, în mod normal, patru ani. Comunicatul oficial al ENS indică faptul că Nicușor Dan a fost „elev normalian” din 1992 până în 1996. Prin urmare, perioada trecută în CV (1992–1995) este fie o greșeală, fie o omiterea intenționată a ultimului an de studii. Mai mult, nu se precizează dacă a obținut o diplomă la finalul ciclului ENS, ceea ce este esențial, deoarece statutul de „student” nu implică automat absolvirea completă a școlii sau obținerea unei diplome. 

1992–1993: Universitatea Paris 11
Aici se afirmă că a urmat un „masterat în matematică”, dar formularea este anacronică. În Franța anului 1992, sistemul Bologna nu fusese încă introdus, iar ceea ce astăzi s-ar numi „masterat” era, la acea vreme, „Diplôme d’Études Approfondies” (DEA). Această nuanță contează, pentru că DEA era o diplomă intermediară între licență și doctorat, și era o etapă premergătoare obligatorie pentru înscrierea la doctorat. Așadar, deși studiul este real, titulatura „masterat” este improprie pentru acea perioadă.

1993–1998: Universitatea Paris 13
Aceasta este singura mențiune corectă din CV. Teza de doctorat a lui Nicușor Dan este înregistrată în baza de date națională franceză theses.fr, fiind susținută în 1998 la Universitatea Paris 13 (Paris-Nord). Există o înregistrare oficială a titlului, a temei lucrării și a datei susținerii.

Ce înseamnă „Sorbona” în acest context?

Un alt aspect care contribuie la confuzii este legat de utilizarea denumirii „Sorbona”. Până în 1970, exista o singură Universitate a Parisului (fondată în Evul Mediu, în centrul cartierului Latin), cunoscută generic ca „La Sorbonne”.După revoltele studențești din 1968, Universitatea din Paris a fost divizată în 13 universități distincte, numerotate Paris 1 până la Paris 13, fiecare cu specializări și campusuri proprii. Mai multe dintre acestea și-au revendicat legătura simbolică cu vechea Sorbonă medievală, dar în moduri diferite.

Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne, Universitatea Paris 3 Sorbonne Nouvelle și Universitatea Paris 4 (care a fuzionat ulterior cu Paris 6 pentru a forma Sorbonne Université) folosesc în mod legitim numele „Sorbona” în titulatura oficială de zeci de ani. În schimb, Universitatea Paris 13 – instituția unde Nicușor Dan și-a susținut teza – nu avea nicio legătură cu „Sorbona” în anii ’90. Abia în 2020, Paris 13 și-a schimbat denumirea în Université Sorbonne Paris Nord, dar această redenumire nu are efect retroactiv. Așadar, este incorect din punct de vedere istoric și academic să se afirme că și-a obținut doctoratul „la Sorbona”.

Admiterea lui Nicușor Dan la ENS (École normale supérieure) prin programul special „al treilea concurs” și rolul cooperării franco-române

École normale supérieure (ENS) este o prestigioasă instituție de învățământ superior și cercetare din Franța, renumită pentru formarea unor elite academice și științifice de top în domenii precum matematică, științe sociale, literatură și filozofie. Comunicatul oficial al ENS de felicitare a lui Nicusor Dan pentru alegerea în functia de presedinte face referire la un mesaj publicat pe pagina de Facebook a asociației A-Ulm – Anciens élèves, élèves et amis de l’ENS Ulm, mesaj care oferă o perspectivă mai personală și detaliată asupra modului în care Nicușor Dan a fost admis la prestigioasa școală pariziană. Postarea anunță alegerea sa ca președinte al României și amintește că el a fost admis în 1992 la ENS prin „al treilea concurs”***, o procedură specială de admitere destinată studenților străini și unor candidați francezi care nu urmează traseul clasic de admitere, oferindu-le astfel o oportunitate de a accede la École Normale Supérieure printr-un concurs adaptat, fără a impune un program fix de studii, facilitând diversitatea și cooperarea internațională.

Profesorul Martin Andler, coordonatorul concursului, povestește că a fost contactat de Christian Duhamel, colegul său de la ministerul Orsay, care derula un program de cooperare cu România. Duhamel a semnalat existența a doi tineri remarcabili – Nicușor Dan și Andrei Moroianu, ambii medaliați cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică – interesați să studieze în Franța. Astfel a fost facilitată admiterea lor la ENS, alături de un al treilea candidat, celebrul Ngô Bảo Châu, viitor câștigător al medaliei Fields. Christian Duhamel, la rândul său, a jucat un rol esențial în anii următori în calitate de atașat de cooperare științifică la Ambasada Franței din București, contribuind la extinderea unui program de burse pentru tinerii români care aspirau la studii de excelență în Franța.

Un normalian ales președinte al României!
Duminică, 18 mai 2025, Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale din România cu 53,6% din voturi.
El a fost admis în cadrul „al treilea concurs” al ENS, ca student străin, în anul 1992. Étienne Guyon, pe atunci director al École normale supérieure, a implementat o formulă nouă pentru acest concurs, care permitea participarea atât studenților universitari francezi, cât și celor străini, fără a le impune un program fix. Coordonarea concursului a fost încredințată lui Martin Andler, cercetător CNRS în matematică la ENS.
Acesta povestește: „Colegul meu de la Orsay, Christian Duhamel, care era responsabil de un program de cooperare cu România, m-a contactat spunându-mi că doi studenți români, ambii medaliați cu aur la Olimpiadele Internaționale de Matematică, doreau să-și continue studiile în Franța. I-am spus că avem, prin acest al treilea concurs, instrumentul potrivit pentru asta. Nicușor Dan și Andrei Moroianu au fost candidați, iar câteva luni mai târziu au fost admiși. Alături de ei a fost admis și un student vietnamez, Ngô Bảo Châu, medaliat Fields, care este acum profesor la Universitatea din Chicago.
În timp ce Nicușor Dan a decis, după susținerea tezei, să se întoarcă în România pentru a lucra ca cercetător în matematică, Andrei Moroianu a rămas în Franța, unde este acum director de cercetare în matematică la CNRS.
Ca urmare a acestui prim succes al cooperării cu România, împreună cu Étienne Guyon și Christian Duhamel, care a devenit atașat de cooperare la Ambasada Franței la București, am pus bazele unui program de burse care, în anii următori, a permis ca peste o sută de studenți români, din domeniile științelor și științelor umaniste și sociale, să vină să studieze la una dintre școlile normale superioare.”

#AlegeriPrezidențialeRomânia #NicușorDan #FranțaRomânia #ENSUlm #ParcoursExceptionnel
École normale supérieure - PSL

scrie pagina de facebook a fostilor studenti

Concluzie

CV-ul academic al lui Nicușor Dan este în mare parte corect în ceea ce privește traiectoria și instituțiile, dar conține inadvertențe de durată, terminologie și lipsă de precizii. Formulări precum „masterat” în loc de DEA sau omiterea duratei reale a studiilor la ENS sau a obtinerii unei diplome la terminarea acestei scoli pot părea detalii, dar ele contează în definirea exactă a unei cariere academice. Mai important, atribuirea abuzivă a numelui „Sorbona” unei universități care nu îl purta în acel moment riscă să inducă publicul în eroare și ridică întrebări privind onestitatea prezentării.

Transparența completă este o obligație fundamentală pentru orice om politic care își bazează autoritatea pe competență și merit.

Nota: 

La École normale supérieure (ENS), concursurile de admitere sunt tradițional structurate în mai multe categorii, fiecare adresându-se unor tipuri diferite de candidați. Iată cum sunt definite primul, al doilea și al treilea concurs:

Primul concurs (premier concours)

• Public țintă: Elevii din clasele pregătitoare (classes préparatoires, CPGE), în special din filierele tradiționale

• Profil: Absolvenți de liceu francez care urmează 2 ani de pregătire intensivă pentru concursuri.

• Structură: Mai multe probe scrise și orale, foarte competitive.

• Este concursul „clasic” pentru elevii francezi.

Al doilea concurs (deuxième concours)

• Public țintă: Studenți francezi deja înscriși la universitate (licență sau master), dar care nu au urmat clase pregătitoare.

• Profil: Studenți care vin din filiera universitară obișnuită.

• Obiectiv: Permite accesul la ENS pe bază de performanță universitară, nu doar prin CPGE.

Al treilea concurs (troisième concours)

• Public țintă: Studenți străini (dar și francezi), proveniți din afara sistemului CPGE sau universitar tradițional.

• Introducere: Creat în anii ’90, pentru a deschide ENS spre internațional.

• Acces: Se face prin dosar (CV academic, scrisori de recomandare) și uneori interviuri / probe scrise.

• Obiectiv: Identificarea unor talente internaționale excepționale care nu se pot încadra în celelalte două concursuri.