În urmă cu 87 de ani, în ziua de 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, a început să emită Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România.
Primele cuvinte în eter au fost rostite de preşedintele de atunci al instituţiei, fizicianul Dragomir Hurmuzescu, scrie Rador.
Fizicianul Dragomir Hurmuzescu a fost iniţiatorul mişcării radiofonice din România şi preşedintele ”Asociaţiei prietenilor radio-telefoniei”, un grup de entuziaşti prin efortul cărora a fost posibilă apariţia Radioului Naţional.
Printre aceştia se număra şi poetul Tudor Arghezi, care, încă din 1927, scria articole despre naşterea emisiunilor radiofonice: Radiojurnal, Radioşcoala, Teatru radiofonic şi pleda pentru crearea unui post naţional, “o radiofonie cu adevărat românească, o radiofonie care să exprime în lumea undelor de pe continent un punct de vedere românesc, aspiraţiile şi năzuinţele adevărate ale românilor”. El spunea despre radio că este „profesorul care vorbeşte, cititorul care citeşte, preotul care propovăduieşte, omul politic care are ceva de spus, vioara, flautul, fluierul care cântă”.
Personalităţi ca: Dimitrie Gusti, C. Kiriţescu, C. Brăiloiu, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu, Al. Brătescu Voineşti, Ionel Perlea, Mihai Ralea, Vasile Voiculescu, Horia Furtună, Th. Rogalski … şi-au adus contribuţia în primii ani ai radiofoniei.
Radio România a devenit astăzi cea mai importantă instituţie media din ţară, prin numărul de ascultători care aleg zilnic programele posturilor corporaţiei, prin campaniile în care se implică şi prin proiectele culturale de anvergură pe care le dezvoltă.
