Ambasada Norvegiei la București a publicat pe site-ul său prima reacție în cazul familiei Bodnariu, ai cărei copii au fost luați de Serviciul de protecţie a copilului norvegian, Barnevernet. În comunicatul ambasadei nu sunt comentate detaliile cazului, ci se oferă doar detalii legislative despre cum funcționează Serviciul norvegian de protecție a copilului.
Prezentăm mai jos poziția ambasadei Norvegiei la București:
În contextul globalizării și creșterii migrației, un număr fără precedent de mare de copii și familii cu cetățenie străină sunt în contact cu serviciul de protecție a copilului din Norvegia. Mulți dintre copiii care locuiesc în Norvegia au părinți provenind din țări diferite și legături familiale în mai multe țări.
Informații generale
• Serviciul norvegian de protecție a copilului se aplică tuturor copiilor din Norvegia, indiferent de istoric, naționalitate și stadiul de rezidență. Interesul superior al copilului reprezintă principala preocupare în activitatea serviciului de protecție a copilului.
• Serviciul de protecție a copilului este în primul rând un serviciu care vine în ajutorul copiilor și al familiilor. Sistemul de protecție a copilului acordă o mare importanță relațiilor de familie și continuității în creșterea și îngrijirea copilului. Premiza de bază este aceea că minorii ar trebui să fie în grija părinților lor.
• Ministerul Copiilor, Egalității și Incluziunii Sociale este responsabil de politica generală de protecție a copilului. Serviciul local de protecție a copilului din cadrul municipalităților se ocupă de cazurile de protecție a copilului. Ministerul nu are nicio autoritate de a interveni sau de a da indicații serviciilor de protecție a copilului în cazuri individuale de protecție a copilului.
• Norvegia a asimilat în legislația sa Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului. Conform acesteia, statul în care se află copilul are datoria de a-l proteja pe baza legislației sale.
• Legea Protecției Copilului este considerată prioritară prin Legea Drepturilor Omului. Interesul superior al copilului este de asemenea asimilat în Constituția Norvegiei, secțiunea 2014.
• Autoritățile norvegiene au obligația statutară de a păstra confidențialitatea asupra informațiilor privitoare la cazurile individuale de protecție a copilului, pentru a asigura dreptul la viață privată atât în cazul copiilor, cât și al părinților. Din acest motiv, nici autoritățile de protecția copilului, nici autoritățile centrale norvegiene nu pot comenta asupra detaliilor din cazurile individuale de protecție a copilului.
• De cazurile de protecție a copilului se ocupă Serviciul de protecție a copilului la nivelul municipalităților; acest serviciu nu poate primi instrucțiuni din partea ministerelor. La nivel regional, Guvernatorul districtual verifică activitatea serviciilor de protecție a copilului.
• Respectând cadrul Convenției de la Viena privind relațiile consulare din 1963, misiunile diplomatice străine din Oslo pot oferi asistență cetățenilor lor în cazuri de protecție a copilului.
Statistică
• În fiecare an, aproximativ 53.000 de copii primesc diverse forme de ajutor din partea Serviciului de protecție a copilului din Norvegia. Mai mult de șapte din zece astfel de cazuri au reprezentat măsuri de asistență voluntară pentru copii și familii. Ajutorul poate fi acordat sub formă de sfaturi sau îndrumare a părinților cu privire la practicile parentale, consiliere, ajutor economic, grădiniță, etc.
Ordine de plasament
• Un ordin de plasament este emis de către Consiliul regional de Protecție Socială sau de către Tribunalul Districtual numai atunci când copilul a fost supus unei neglijențe grave, maltratare sau abuz. În plus, ordinul de plasament trebuie să fie necesar și în interesul superior al copilului.
• Acțiuni precum violența fizică sau psihică, rele tratamente, abuz sexual sau alte forme de gravă încălcare a modului de îngrijire reprezintă motivele legale pentru emiterea ordinelor de plasament. În Legea de Protecție a Copilului nu există prevederi care să permită îngrijire alternativă pe baza religiei.
• Plasarea unui copil în afara căminului familial, fără consimțământul părinților, este întotdeauna o măsură de ultimă instanță. Un raport recent al Consiliului Europei arată că Norvegia este printre țările cu număr scăzut de copii aflați în îngrijire alternativă.
• Părinții au dreptul la un proces echitabil, inclusiv un avocat plătit de către guvern, dreptul de a fi audiați și de a contesta decizia Consiliului la Tribunalul Districtual. O dată pe an părinții au dreptul să depună cerere pentru revocarea ordinului de plasament.
Adopții
• În mod normal, părinții de plasament nu își adoptă copiii pe care îi au în plasament. Adopția reprezintă o măsură foarte radicală, care presupune ruperea tuturor relațiilor legale dintre părinți și copii. Acest lucru are loc în foarte puține cazuri. Condiții stricte trebuie îndeplinite pentru a adopta un copil împotriva voinței părinților.
• Serviciul de protecție a copilului, în mod normal, nu va demara procedurile de aprobare a adopției împotriva voinței părinților, în cazurile în care corelarea cu legea imigrației nu este clară sau în cazurile în care este clar că părinții și copilul nu au rezidență permanentă în Norvegia.
Convenția de la Haga din 1996
• Guvernul a solicitat Parlamentului să consimtă la ratificarea Convenției de la Haga 1996 privitoare la protecția copiilor. Ratificarea va oferi o protecție sporită copiilor în cazurile unde este implicat mai mult de un singur Stat, și va deschide drumul spre o mai bună cooperare internațională pentru prevenirea și rezolvarea cazurilor de protecție a copilului.
Guvernul român: Sperăm să nu se ajungă la inflamarea situaţiei
Ieri, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Victoria, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că situația în care se află familia Bodnariu este urmărită cu cel mai mare interes de Dacian Cioloș.
Cioloș a făcut apel la autorităţile norvegiene "să percepă dimensiunea sensibilă" a acestui caz la nivelul opiniei publice şi face toate demersurile pentru lămurirea acestei situaţii.
"Dacian Cioloş a avut o discuţie cu ambasadorul României la Oslo. A fost contactat ambasadorul Norvegiei la Bucureşti pentru a obţine cât mai multe informaţii în legătură cu situaţia familiei Bodnariu. Interesul prim-ministrului şi al Guvernului este justificat de faptul că vorbim de cetăţenii României care solicită implicarea autorităţilor româneşti. În cursul acestei zile va avea loc o întâlnire cu familia Bodnariu şi ambasadoarul nostru la Oslo şi cu nou avocat din oficiu la Ambasada României la Oslo. Această clarificare se cere imperios clarificată", a spus Suciu.
Potrivit oficialului, "partea română înţelege că sunt anchete în curs". "Respectăm pe deplin acest demers. De asemenea, partea română speră să fie informată cât mai rapid despre mersul anchetei. Prim-ministrul urmăreşte personal mersul acestei anchete. Partea română face toate demersurile pentru lămurirea acestei situaţii. În cursul zilei de mâine, ambasadorul României la Oslo se va întâlni cu reprezentantul Ministerului norvegian al Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii. Această întâlnire a fost solicitată din noiembrie anul trecut. Aceste întâlniri vor avea loc regulat până la finalizarea cazului.(...) Întregul caz va fi urmărit cu cea mai mare atenţie la nivel de prim-ministru", a continuat Dan Suciu.
Purtătorul de cuvânt al Executivului a precizat că premierul "face un apel la adresa autorităţilor să percepă dimensiunea sensibilă la nivelul opiniei publice româneşti şi internaţionale".
"Sperăm la o clarificare rapidă a situaţiei, care să ţină cont de interesul copiilor români şi norvegieni, fără să se ajungă la alte demersuri şi fără inflamarea pe mai departe a situaţiei, în baza excelentelor relaţii pe care România le are cu Norvegia în acest moment", a mai spus Dan Suciu.
Reamintim că cei cinci copii ai familiei Marius Bodnariu, inginer IT, şi soţiei sale norvegiance Ruth, asistentă medicală, au fost luaţi de la părinţi de Serviciul de protecţie a copilului din Norvegia, Barnevernet, în noiembrie, după ce cele două fete, cele mai mari din familie, ar fi spus că primesc corecţii fizice de la părinţi. De asemenea, părinţii ar fi suspectaţi de îndoctrinarea religioasă a copiilor. Cei cinci copii, cu vârste între 4 luni şi 9 ani, au fost plasaţi în trei familii-surogat, iar de curând a fost deschisă procedura adopţiei internaţionale.
Cazul familiei Bodnariu a declanşat numeroase manifestaţii de amploare în Capitală, în oraşele din ţară, dar şi în străinătate.
O delegaţie parlamentară de la Bucureşti va mege, la Oslo, pe 19 ianuarie, pentru a discuta cazul familiei Bodnariu.
