Prezenţa Papei Francisc la Blaj în cadrul vizitei apostolice pe care Suveranul Pontif o va efectua în România constituie, în opinia multor locuitori ai micului oraş de la îmbinarea Tîrnavelor, cel mai important eveniment care a avut loc aici de la 1848 încoace.
La fel crede şi primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar. "Eu consider că e cel mai mare eveniment după 1848. Asta e părerea mea, personală. Oricum, este o vizită istorică, din toate punctele de vedere. Eu cred că e cel mai important eveniment după 1848. Şi ca număr de participanţi este ceva similar. Acum, poate acum un pic mai mult", a declarat, pentru AGERPRES, edilul oraşului de 20.000 de locuitori.
Racla cu osemintele primului cardinal al neamului românesc, Iuliu Hossu, va fi sfinţită de Papa Francisc, la 2 iunie, la Blaj, în momentul beatificării, informează stiri.tvr.ro.
Iuliu Hossu este unul dintre cei mai importanţi prelaţi greco-catolici, cel care a rostit, la 1 Decembrie 1918, Proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României.
Episcopul Iuliu Hossu a anunţat Marea Unire la Alba Iulia în 1918.
În anii comunismului a devenit un prelat nedorit, iar biserica greco-catolică în care a slujit a fost interzisă.
În 1969, când Hossu, ridicat de Papă la rândul de cardinal, avea 85 de ani, a fost înregistrat citind în șoaptă proclamația Marii Uniri.
Două călugăriţe au avut curajul să între în chilia părintelui. Acum, cardinalul Iuliu Hossu va fi beatificat de Papa Francisc, alături de alţi martiri ai bisericii greco-catolice.
La solicitarea structurilor de apărare, în mai multe zone, gardul de lemn care înconjoară Câmpia Libertăţii, locul în care în 2 iunie Papa Francisc va prezida ceremonia de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici, eveniment la care sunt aşteptaţi 50.000 de pelerini, a fost demontat, atât pentru a facilita accesul public, cât şi pentru defluire rapidă în caz de pericol.
Câmpia Libertăţii este locul în care, în urmă cu 171 de ani, în 3/15 mai 1848, 40.000 de români au scandat "Noi vrem să ne unim cu Ţara".
Potrivit istoricilor, anul 1848 este anul pe care "Mica Romă" l-a impus în istorie. Acum, aici, în 2 iunie, vor veni, din nou, zeci de mii de oameni.
Mii de pelerini sunt aşteptaţi în 2 iunie şi pe traseul pe care Papa Francisc îl va parcurge până în Piaţa 1848.
Aici, pentru cei care nu vor putea asista la slujba de beatificare de pe Câmpia Libertăţii, va fi amplasat un uriaş ecran, unde se va putea urmări live ceremonia.
Atât în Piaţa 1848, cât şi în restul oraşului vor fi puse 280 de steaguri, din care 140 al României şi 140 al Vaticanului. Tot pentru a marca vizita papală, în oraş au fost plantate peste 45.000 de flori în culorile Vaticanului, a mai spus Gheorghe Valentin Rotar.
În Blaj se află centrul Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. Poate nu sunt mulţi cei care cunosc faptul că Blajul este singurul Oraş Episcopal din România şi printre puţinele din Europa.
Iniţiativa a aparţinut unui grup de localnici, iar în toamna anului trecut, Consiliul Local a aprobat, în unanimitate, o decizie prin care Blajul a devenit Oraş Episcopal.
Prima atestare documentare a Blajului datează din secolul al XIII-lea, când, într-o scrisoare din 1271, semnată de Ştefan, regele Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei, Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei, Cumaniei şi Bulgariei, se aminteşte de "un pământ sau sat al voievodului Herbord, aşezat între cele două Târnave, acolo unde aceste râuri se unesc", care, alături de "pământul ce se cheamă Sâncel", a fost dăruit, pentru sine, lui Teel, fiul lui Ebl de Braşov. Acesta însă i-a lăsat, potrivit scrisorii menţionate, "amintitele pământuri" rudei sale, comitele Chyel, fiul lui Erwin de Câlnic, cu acordul Regelui Ştefan.
