Numărul studenților, elevilor și copiilor din grupa de vârstă 0-19 ani care au emigrat din România între 2007 și 2017 este de 484.753 de persoane, potrivit unui studiu publicat în Revista Română de Statistică.
Dacă îi punem și pe cei de până la 21-22 de ani, vârsta studenției, atunci numărul emigranților temporari și definitivi depășește 500.000 din totalul de 2.613.477 persoane contabilizate ca emigranți de către INS în perioada respectivă, scrie edupedu.ro.
În lucrarea numită Analiza statistică a migraţiei externe după aderarea României la Uniunea Europeană, autorii dr. Ciprian Iftimoaei, lector la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi și angajat al Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi, și dr. Ionuţ Cristian Baciu, tot de la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, au analizat perioada 2007-2017 din punctul de vedere al impactului migrației asupra pieței forței de muncă și demografiei.
Pe vârste, grupa 0-19 ani are peste 484 de mii de emigranți, potrivit datelor prezentate de autori.
Aceștia susțin că dacă analizăm structura pe categorii de vârstă a emigranţilor, observăm că ponderea cea mai importantă este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 20-29 ani şi din grupa 30-39 ani.
Migraţia ridicată în rândul tinerilor va avea ca efecte apariţia de probleme importante la nivelul pieţei forţei de muncă şi a sistemului de pensii în următorii ani.
De asemenea, ia amploare şi fenomenul îmbătrânirii demografice din cauza schimbărilor în structură pe grupe de vârstă a populaţiei.
Autorii analizează și corelația dintre creșterile salariale și migrație.
Astfel, pornind de la un salariu nominal mediu net lunar de 1042 lei în anul 2007, s-a ajuns la 2383 lei în 2017, ceea ce înseamnă o creştere cu 128% faţă de momentul aderării la Uniunea Europeană.
Chiar dacă au existat aceste majorări salariale, angajaţii români au în continuare cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, decalajul fiind semnificativ.
Dar creşterile salariale nu au avut corespondent şi în evoluţia nivelului de trai al populaţiei.
Inflația ridicată, creşterea cheltuielilor cu utilităţile a redus puterea de cumpărare.
Însă nu doar câştigul salarial are influenţă asupra migraţiei, ci întregul climat economico-social care se caracterizează printr-o instabilitate accentuată.
Una dintre concluziile specialiștilor este următoarea: Faptul că un sfert din angajaţii români sunt săraci, conform EUROSTAT, sau faptul că rata sărăciei relative a rămas la un nivel relativ constant după aderarea României la UE, descrie o situaţie socioeconomică care necesită o intervenţie urgentă din partea decidenţilor în materie de politici publice. Cu alte cuvinte, raportarea la capacitatea guvernului de a produce bunăstare pentru cetăţenii unei ţări contribuie semnificativ la decizia de a migra în ţări mult mai dezvoltate economic care oferă satistacţii financiare şi profesionale mai mari decât în ţara de origine.
În momentul de faţă, migraţia externă a forţei de muncă activă constituie un risc sociodemografic la adresa securităţii naţionale a României, alături de scăderea efectivului populaţiei şi îmbătrânirea demografică. În lipsa unor măsuri active, concrete, pentru reducerea fluxului migraţiei externe, acest fenomen social va avea consecinte socioeconomice şi demografice pe termen mediu şi lung, încheie autorii.
