Autoritățile române nu sunt pregătite pentru președinția Consiliului Uniunii Europene, pe care o va prelua de la Austria pentru o perioadă de șase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
„Consider că guvernul de la București încă nu realizează pe deplin ce înseamnă să prezidezi țările membre UE. Este nevoie de disponibilitatea de a-i asculta pe ceilalți și de hotărârea de a-ți lăsa la o parte propriile dorințe. Din acest motiv am unele îndoieli în această privință”, a declarat Juncker într-un interviu pentru publicația germană Die Welt.
„Acasă (în țară – n. trad.) este nevoie de un front unit, pentru ca în timpul președinției în Consiliu România să contribuie la unitatea UE”, a subliniat Juncker.
În același interviu Juncker s-a pronunțat clar pentru excluderea partidului ungar FIDESZ din Partidul Popular European (PPE), care reprezintă în UE forța politică conducătoare.
„Am cerut Partidului Popular European să excludă partidul ungar FIDESZ, condus de prim-ministrul Victor Orbán. Consider că valorile creștin-democrate pe care se bazează PPE nu mai sunt în consonanță cu politica FIDESZ”, a declarat Juncker și a adăugat că cererea sa a fost respinsă.
Președintele Comisiei Europene s-a referit, de asemenea, la tema populismului și a avertizat partidele tradiționale în legătură cu imitarea populiștilor.
„Consider că este o foarte mare greșeală faptul că în partidele tradiționale crește numărul celor care îi imită orbește pe populiști”, a declarat Juncker. După părerea sa, populiștii fac multe declarații fulminante, dar nu pot propune niciun fel de soluții pentru provocările momentului.
România va exercita, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotaţie între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare şase luni.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, au dat publicităţii sâmbătă o declaraţie comună, în care se arată că exercitarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene nu reprezintă un instrument de luptă politică internă, ci un proiect de ţară şi european major.
În timpul exercitării Preşedinţiei, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituţii europene, în special Comisia Europeană şi Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsă coordonare cu Preşedintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.
