Cea de-a opta ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, plănuită să aibă loc în perioada 23-26 octombrie, își propune să așeze în fața scriitorilor invitați tema deloc comodă a relației dintre libertatea istorică, socială, economică și creația literară.
„Libertatea. Între istorie și literatură”, aceasta este tema ediției din acest an, un program amplu, ce reunește patru seri de lecturi publice și dezbateri.
Ce înseamnă libertatea pentru un scriitor care a trăit mare parte din viață după gratiile regimurilor comuniste din URSS, Polonia sau România? Ce înseamnă ea pentru un scriitor portughez născut în anul instalării celei de-a Treia Republici? Este o relație între libertate și viața închinată experimentului poetic continuu? Cum privesc scriitorii care au participat activ la mișcările de stradă din Timișoara, cele care au aprins scânteia Revoluției, cele trei decenii de libertate post-comunistă? – sunt doar o parte dintre întrebările la care căutăm răspunsuri.
Pornind de la sub-tema „Cele trei chipuri ale memoriei: înțelegere, asumare, iertare”, prima seară a festivalului va găzdui dialogul dintre legendarul disident anti-comunist Adam Michnik, membru marcant al Solidarității și motor al Revoluției de Catifea și cunoscutul istoric român Adrian Cioroianu, care și-a dedicat cea mai mare parte a carierei înțelegerii comunismului românesc, și nu numai. Ce poate face un popor cu propriul trecut călcat de șinele tancurilor sovietice? Poate că ura nu este cea mai potrivită cale, deși este mai ușoară decât iertarea.
Cea de a doua seară a ediției din acest an a Festivalului îi reunește pe prozatorii Evgheni Vodolazkin (Rusia), José Luís Peixoto (Portugalia) și pe Lucian Dan Teodorovici. Fie că vorbim despre Evul Mediu din Rusia lui Vodolazkin, de realismul magic atemporal al Portugaliei lui Peixoto sau de „obsedantul deceniu” românesc din celebrul Matei Burunul, al lui Teodorovici, acești trei prozatori scormonesc spațiu și timp în căutarea trupului compozit al literaturii. „Romanul-Frankenstein: trei ipostaze ale literaturii care se naște din cimitirul istoriei” este propunerea tematică a serii.
Cea de-a treia seară este dedicată poeziei și reunește trei autori care și-au dedicat viața experimentului poetic, care nu s-au mulțumit să se instaleze într-o formulă, ci au privit continua schimbare ca pe o măsură a libertății artistice – Andrei Codrescu, cunoscutul poet de origine română stabilit în Statele Unite ale Americii, și pe doi dintre cei mai apreciați poeți români contemporană: Nora Iuga și Constantin Abăluță. Trei mari poeți care s-au aflat în permanentă legătură cu marea lirică universală și care s-au simțit la fel de confortabil în limba maternă, cât și scriind și traducând într-o „limbă de adopție”. Sau, propunerea tematică a organizatorilor, „Avangarda continuă: experimentul liric, misiune de-o viață”.
Cea de-a patra seară încheie „rotund” ediția din acest an a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara, trei poeți, prozatori, traducători, profesori timișoreni sunt puși în fața oglinzii istoriei: Daniel Vighi, Viorel Marineasa și Petru Ilieșu. Sub tematica „Scânteia care aprinde torța: muza ce nu tace”, dialogul dintre cei trei scriitori timișoreni își propune să definească relația dintre istorie și propria literatură. Cum îi privesc ei acum, la trei decenii de la Revoluție, pe acei tineri care erau când au aprins flacăra ce a cuprins apoi întreaga țară? Cum s-au scurs aceste decenii, atât pentru ei, dar mai ales pentru literatura lor? Când vorbim despre cele trei decenii care au trecut, este cuvântul „libertate” primul care le vine în minte?
Primele trei seri ale Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (23,24 și 25 octombrie) au loc la Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timișoara, iar ultima seară (26 octombrie) are loc la librăria independentă „La Două Bufnițe”. Programul serilor debutează la ora 19.00.
Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM) este un proiect inițiat în 2012 care își propune să continue, într-o manieră deschisă publicului larg, tradiția studiilor comparatiste inițiate de Fundația „A Treia Europă”. Membri fondatori: Robert Șerban, Oana Boca Stănescu și Ioana Gruenwald. Din 2014, echipa le reunește și pe Oana Doboși-Potcoavă și Raluca Selejan.
