O stradă din Cluj-Napoca va purta numele Doina Cornea. Consilierii locali au votat în unanimitate ca strada Alba Iulia, pe care a locuit cunoscuta disidentă anticomunistă, să fie redenumită Doina Cornea.
Aici urmează să fie amenajată și o casă memorială, proiect inițiat de fiul Doinei Cornea, Leonid Iuhas, relatează Radio România Actualități.
Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 la Brașov și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, unde a și fost cadru didactic.
În anii ’80, ea a trimis peste 30 de scrisori de protest la Radio Europa Liberă, în care condamna distrugerea satelor românești, dărâmarea bisericilor și politica dusă de regimul Ceaușescu.
De asemenea, ea a semnat și o scrisoare deschisă adresată Papei Ioan Paul al II-lea în care cerea ajutor pentru scoaterea din ilegalitate a Bisericii greco-catolice unită cu Roma.
Pentru acțiunile sale, Doina Cornea a fost dată afară de la universitate, a fost anchetată, închisă și maltratată în mai multe rânduri, dar nu a putut fi intimidată.
Curajul Doinei Cornea a fost acela de a intra, în mod public, în dialog cu Nicolae Ceauşescu, adică tocmai cu persoana care întruchipa regimul totalitar. În timpul grevei muncitorilor din Braşov din 15 noiembrie 1987, în semn de solidaritate, Doina Cornea, împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste. Amândoi au fost arestaţi pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987).
În iulie 1988, Doina Cornea i-a trimis o nouă scrisoare deschisă lui Ceauşescu, în calitatea lui de preşedinte al Consiliului de Stat, afirmând necesitatea unor reforme. Tot în această perioadă l-a întâlnit pe jurnalistul belgian Josy Dubié (realizatorul documentarului Dezastrul roşu), căruia a avut ocazia să-i împărtăşească opiniile ei despre realităţile din România comunistă şi să-i dea o păpuşă în al cărei corp era ascunsă o altă scrisoare ce va fi citită la Radio Europa Liberă în ziua de 23 august 1988. Doina Cornea a fost urmărită permanent de Securitate, până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestaţia de la Cluj din 21 decembrie 1989, sub bătaia gloanţelor.
După evenimentele din decembrie 1989 a fost una dintre cele mai respectate voci ale societăţii civile româneşti, participând activ la numeroase conferinţe şi dezbateri, atât în ţară cât şi în străinătate. De asemenea, a publicat peste 100 de articole în ziare şi reviste. Mai ales pentru tinerii care nu au trăit în comunism, recomandăm volumul lui Cornel Jurju, Doina Cornea – Dincolo de zid. Individualitate, autenticitate, opoziţie în comunism, care cuprinde un amplu şi inedit interviu cu caracter biografic, parcurgând întreaga viaţă a eroinei anticomunismului românesc, începând de la primele amintiri ale copilăriei şi până în anii 90.
Pentru activitatea ei anticomunistă, în anul 2000 Doina Cornea a fost distinsă cu Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce, iar în 2009 a primit Legiunea de Onoare a Franței.
Doina Cornea a decedat in 4 mai 2018 și a fost înmormântată cu onoruri militare în Cimitirul Central din Cluj-Napoca.
Sursa foto: IICCMER
