Memorialul Sighet face parte, începând cu data de 1 martie, din patrimoniul cultural european, informează un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.
Titlul a fost acordat unui număr de nouă situri care reprezintă momente esențiale în construcția Europei de astăzi.
Acestea au fost selectate pentru valoarea lor de simbol, rolul jucat în istoria europeană sau activitățile desfășurate pentru a aduce mai aproape Uniunea Europeană de cetățenii săi.
Cele nouă situri selectate au fost anunțate în 2017, la Forumul cultural european de la Milano.
Alături de Memorialul Sighet au fost incluse pe listă: siturile de patrimoniu muzical din Leipzig (Germania); complexul sinagogal de pe strada Dohány (Ungaria); fortul Cadine (Italia); biserica Javorca (Slovenia); fostul lagăr de concentrare Natzweiler și cele adiacente (Franța și Germania); pădurile Cazier (Belgia); satul Schengen (Luxemburg) și locul semnării Tratatului de la Maastricht (Olanda). În total, lista patrimoniului cultural european include acum 38 de situri de pe întreg cuprinsul Europei.
O ceremonie de celebrare va avea loc la Plovdiv (Bulgaria), în data de 26 martie 2018, cu ocazia conferinței pe tema patrimoniului cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă, organizată în contextul Președinției bulgare a Consiliului UE.
"Felicit călduros cele 9 situri adăugate pe listă. Fiecare dintre ele a fost ales pentru valoarea simbolică, reprezentând aspecte diferite din punct de vedere al idealurilor, valorilor, istoriei și integrării europene. Acestea ne vor ajuta să ne înțelegem trecutul din perspectiva construirii viitorului nostru – un aspect al patrimoniului pe care îl sărbătorim, în 2018, pe întreg parcursul Anului european al patrimoniului cultural", a declarat comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, în legătură cu siturile celebrate.
”Cea mai mare victorie a comunismului – o victorie relevată dramatic abia după 1989 – a fost crearea omului fără memorie, a omului nou cu creierul spălat, care nu trebuie să-şi amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism.
Realizarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este o formă de contracarare a acestei victorii, un mijloc de resuscitare a memoriei colective.
Format din Muzeul de la Sighet şi din Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în Bucureşti, precum şi organizator al Şcolii de Vară, Memorialul este o instituţie a Memoriei, unică în felul ei prin faptul că este în acelaşi timp institut de cercetare, de muzeografie şi de învăţământ.
La întrebarea “Poate fi reînvăţată memoria?”, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din România este un convingător răspuns afirmativ", declara Ana Blandiana, co-fondatoare, alături de Romulus Rusan, a Memorialului Sighet.
Fundaţia Academia Civică a preluat ruina fostei închisori în 1993, în vederea transformării ei în muzeu. Proiectul-cadru a fost prospus Consiliului Europei de Ana Blandiana. Pentru realizarea acestuia trebuia pe de o parte organizată strângerea fondurilor indispensabile reabilitării clădirii, iar pe de altă parte realizarea unei bănci de date necesare creării muzeului. Prin efortul material al Fundației Academia Civică și prin travaliul științific al Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului, ambele aflate la București, fosta închisoare a devenit primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului.
Fosta închisoare este astăzi decorul-cadru pentru ceea ce s-a întâmplat în timpul comunismului în România și în celelalte țări din Centrul și Estul Europei. În fiecare celulă a ei, transformată în sală de muzeu, se găsește un detaliu tematic sau cronologic al malformației politice care a adus suferință și moarte – în interiorul sau în exteriorul zidurilor de închisoare – de-a lungul secolului XX european.
