Șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a acordat un amplu interviu publicației Napi Gazdasag din Ungaria, în care detaliază de ce aproape zilnic apar noi nume citate la sediul instituției pe care o conduce.
“Numărul tot mai mare de cazuri este explicabil prin faptul că DNA este tot mai activă în lupta împotriva corupției și nu neapărat că în România corupția este în creștere. Încrederea populației în DNA este în creștere, explicabil și prin faptul că numărul plaâgerilor a crescut cu 75% față de anul trecut.
Am câștigat această încredere prin aplicarea legii în mod egal în fiecare situație, nu ne este teamă de a interveni la vârful piramidei corupției, indiferent de rolul politic sau social al persoanelor anchetate. Primim multe sesizări din partea altor instituții publice, dar în 90% din cazuri plângerile vin din partea unor persoane private sau juridice”, a declarat Kovesi.
Prompt vine o întrebare neașteptată din partea jurnaliștilor maghiari: “Chiar și așa, mulți susțin că anchetele aduc aminte de metodele folisite de Securitate. Este adevărat că există o colaborare cu serviciul secret, în speță SRI?”
“Cu diferitele instituții, între ele și SRI, există o colaborare pe baza legilor și protocoaelor în vigoare. Orice instituție dacă află de o faptă de corupție are obligația să ne anunțe. Este adevărat că au fost demarate anchete pe baza informațiilor primite de la SRI, dar asta e doar 5% dintre cazuri. După întocmirea rechizitoriului, procurorii se ocupă de anchetă, iar SRI nu participă la audieri, nu are acces la probe și nu are nici un drept să intervină în anchetă”, a răspuns șefa DNA.
Continuă seria întrebărilor incomode: “DNA este catalogată de multe ori ca un instrument politic, cea mai importantă armă în lupta dintre președinte și premier”.
“DNA este o instituție independentă, iar anchetele anticorupție nu pot fi influențate de președinte sau premier. Anchetele noastre vizează persoane care au diferite funcții în instituții publice. Pentru noi nu are importanță, dacă acesta este politician sau nu. O dovadă este că DNA a anchetat persoane din toate partidele, așa că acuzațiile pot fi demontate cu date statistice”, consideră Kovesi.
Cei de la Napi Gazdasag insistă:”Deci nu este adevărat că în unele cazuri demarați ancheta la ordin politic?”. “Nu. Sentințele instanțelor de judecată confimă faptul că DNA a anchetat politicieni pe baza unor dovezi solide”, a răspuns Kovesi.
Ea catalogat ca fiind mincinoase afirmațiile că anchetarea politicienilor maghiari pentru corupție este motivată etnic și s-a declarat încântată că presa internaţională este interesată de activitatea DNA, precizând că nu se consideră “Doamna de fier”.
Kovesi a mai adăugat că în acest moment 90 de procurori instrumentează 6.200 de cazuri de corupție, astfel că ”prioritară este soluționarea cazurilor unde dauna materială este substanțială, unde fapta riscă să se prescrie sau unde există suspiciuciunea că persoana va comite noi acte de coruptie”.
“Un primar, un consilier județean sau un ministru nu poate fi lăsat în funcție, dacă există dovezi că a comis infracțiuni. De la an la an crește numărul de cazuri încheiate.
În prima parte a acestui an, 167 de cazuri au ajuns în instanță, 631 de persoane fiind acuzate de corupție. Există 190 de decizii definitive pentru 647 de inculpați. În primele șase luni ale acestui an, am cerut zece încuviințări de reținere din partea Parlamentului pentru patru deputați, doi senatori și un judecător CCR.
Am cerut ridicarea imunității parlamentare în opt cazuri: printre care și pentru premier și un ministru. Din ianuarie până acum am pus sechestru pe 149 de milioane de euro, bani lichizi și bunuri personale”, a mai spus Kovesi.
Ea a evitat să se pronunțe dacă Victor Ponta ar trebui să demisioneze. “Nu pot să răspund la o întrebare care depinde de o decizie a unei alte persoane”.
Pentru viitorul luptei anticorupție, Kovesi solicită câteva modificări la Codul Penal. “Sprijinul populației creează un mediu optim pentru câteva schimbări majore în mentalitatea și normele de comportament. Această șansă trebuie fructificată de legiutori, avem nevoie de schimbări, care să elimine circumstanțele și motivele care favorizează corupția”.
Cât privește ambițiile personale, ea a încheiat astfel: ”În calitate de procuror vreau să trăiesc într-o Românie lipsită de corupție, unde oamenii nu sunt obligați să dea șpagă pentru ca legea să se respecte. Obiectivul este ca nimeni să nu beneficieze de un avantaj sau un statut prin dare de mită. Vreau să trăiesc într-o țară unde nimeni nu este mai presus de lege”.