Au trecut cu miile „dincolo”. Adică, într-o majoritate covârşitoare, în Iugoslavia, şi alţii în Ungaria şi aiurea, unde au crezut că ar putea avea o şansă de a trece în Occident, pe o cale sau alta: înot, pe jos, pe fâşie, ascunşi în vagoane de tren, în containere, în vapoare, în portbagaje special modificate ale unor autoturisme, cu tractorul, autobuzul sau chiar cu avionul. Au cutezat să o facă, încercând cele ma ingenioase metode. S-au pregătit şi câte doi ani pentru marea trecere.
Nu puține au fost cazurile în care românii încercau să fugă din România comunistă ascunși în vapoare sau cu alte mijloace prin Marea Neagră. Alți cetățeni din blocul socialist, printre care mulți est-germani, veneau în Bulgaria să treacă Marea Neagră spre Turcia.
În premieră, avem documente care atestă că au fost români care au încercat să fugă în Danemarca traversând Marea Baltică. Câți au reușit, nu vom ști niciodată, fiindcă doar cazurile eșuate au fost documentate de serviciile secrete est-germane STASI.
Vă puteți da seama cât de mare era disperarea dacă oamenii erau dispuși să stea aproape nemișcați zile în șir, în caldură, frig, fără apă sau mâncare, pentru a traversa patru țări (România, Ungaria, Cehoslovacia și Republica Democrată Germană -RDG) și opt granițe, ca apoi să se aventureze pe mare spre Danemarca. Cei mai mulți aveau să eșueze la frontierele din RDG. Vorbim despre cel puţin câteva zeci de cazuri de cetăteni de pe tot teritoriul României.
Cazurile frontieriștilor români din RDG au fost documentate de serviciile secrete STASI și sunt consemnatate în arhivele BStU, dosar HA IX Nr.121861 MF.
Un pictor român din Bucuresti și fiul său minor au fost reținuți la data de 16 iunie 1978 la punctul de trecere a frontierei Warnemunde (Marea Baltică).
Instantanee din Warnemunde
Cei doi sosiseră la 12 iunie în RDG, cu o viză de turist. La 15 iunie s-au urcat într-un vapor cu destinația Danemarca, însă au fost dați jos fiindcă nu aveau drept de ieșire din blocul comunist. A doua zi, bărbatul și-a falsificat pașaportul și a încercat din nou să urce într-un vapor. Falsul a fost depistat, el a fost arestat preventiv de Procuratura Rostock, iar fiul său a fost plasat într-o casă de copii.
Un bărbat din comuna Cristian, județul Sibiu, a fost arestat la 23 iulie 1979, tot la Warnemunde, în timp ce încerca să se ascundă într-un vapor cu destinația Danemarca.
El a părăsit Romania cu motocicleta la 17 iulie 1979. În Ungaria a primit 1000 de mărci de la un cetățean vest-german care i-a finanțat fuga. A eșuat în tentativa de a ajunge în Austria, astfel că a intrat în RDG și s-a ascuns într-un motel din Dresda.
Dresda. Fotografii: Istvan Deak
Acolo și-a abandonat motocicleta și bunurile și a plecat cu trenul la Wismar. A încercat să se îmbarce pe un vapor, dar nu a reușit. A întâlnit alți frontieriști români în Warnemunde care plătiseră călăuze pentru a se îmbarca într-un vapor spre portul Gedser din Danemarca. A fost prins în vapor și arestat preventiv de Procuratura Rostock.
Doi tineri din comuna Dobârca, județul Sibiu, și-au încercat norocul în 1981, tot la Warnemunde. Au plecat din România la 14 august 1981 și au ajuns cu motocicletele în RDG la 18 august 1981.
După o săptămână de camping și-au abandonat motocicletele și au încercat să fugă în Danemarca. S-au interesat de cursele de linie Warnemunde-Gedser. În acest sens, unul dintre ei și-a falsificat pașaportul, adăugând și viza de intrare în Danemarca.
Celălalt urma să rămână în RDG și să aștepte. S-au înțeles ca a doua zi să se întoarcă din Danamerca și să se întâlnească în gara din Rostock. La data de 26 august 1981, românul a fost prins și arestat pe vapor. El și-a pârât și prietenul, astfel că agenții STASI s-au dus la întâlnirea cu românul din gară.
Acesta nu a apărut la întâlnirea programată, astfel că a fost dat în urmărire generală pe tot teritoriul RDG. La 31 august, el s-a prezentat la ambasada României din RDG, a anunțat că și-a pierdut pașaportul și a cerut altul nou. I s-a eliberat unul și, la 2 septembrie, a încercat să iasă din RDG, dar a fost reținut.
Conform protocolului în vigoare la acea vreme, toți românii “frontieriști” reținuți în RDG erau extrădați în România, unde îi aștepta o bătaie cruntă și pedepse de închisoare între 6 luni și 3 ani, pentru trecere frauduloasă a frontierei sau jumătate din pedeapsă pentru tentativă de trecere/tentativă de nereîntoarcere în țară.
Cititorilor care doresc să ne contacteze şi să ne ofere informaţii referitoare la tema frontieriştilor le stau la dispoziţie adresele de email: marina.constantinoiu@gmail.com și istvan.deak2014@gmail.com
