"Cutremurul a fost destul de semnificativ din punctul de vedere al magnitudinii. Adâncimea a fost de 91 de kilometri. Seismul s-a produs în partea de nord-est a regiunii Vrancea şi a avut un mecanism destul de ciudat deoarece efectele sunt către nord-est şi estul României.
Cutremurele de adâncime şi cele de suprafaţă sunt la fel de periculoase. Cele de adâncime trebuie să aibă magnituni foarte mari pentru a produce pagube materiale, iar cele de suprafaţă produc pagube materiale la adâncimi mici şi pe o arie foarte mică. Cutremurele adânci produc pagube pe arii foarte mari.
Acest cutremur a mai avut o replică, la ora 2:45 şi a avut magnitudinea 2,7 la o adâncime de 76 de kilometri. De obicei, cutremurele adânci nu au replici. De remarcat, acest cutremur a avut acelaşi mecanism ca cel de-al doilea cutremur major din 1990, cel cu magnitudinea de 6,9.
Avem înregistrări ale mişcării solului cu valori destul de mari la Bârlad, Iaşi şi Vaslui, ceea ce arată că mecanismul de rupere a faliei este către nord-est", a explicat Constantin Ionescu, la Digi 24.
Citiţi şi:
Noile calcule ale lui Mărmureanu. Când ne-ar putea lovi MARELE CUTREMUR
Arafat dezvăluie care este cea mai mare vulnerabilitate în România, în caz de cutremur
Ghid de supravieţuire. Ce trebuie să faci în caz de cutremur
Gabriela Firea, după cutremurul din Vrancea: Bucureştenii să plece din clădirile cu bulină!
Potrivit lui Ionescu, înainte de acest cutremur s-au produs alte 30 de seisme cu magnitudini între 2 și 3,5 grade pe Richter, luna septembrie fiind mult mai activă din punct de vedere seismic decât alte luni ale anului.
Directorul general al INFP a afirmat că zona seismică Vrancea poate produce oricând un cutremur mai mare, dar "nu se știe când și care va fi mărimea lui" deoarece este greu de estimat.
Constantin Ionescu a mai spus că București este considerată capitala cu cel mai mare risc seismic deoarece se află la o distanță mică de Vrancea, are o populație de peste două milioane de locuitori și peste 100 de clădiri cu grade ridicate de risc seismic, iar din această cauză la un cutremur mare poate să producă și moartea a peste 1.000 de locuitori.
Un cutremur de 5,3 grade cu epicentrul în zona seismică Vrancea a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă în ţara noastră, acesta resimţindu-se destul de puternic din Capitală până în Republica Moldova. Măsurătorile INFP arată că la vecinii de peste Prut seismul s-a resimțit mai puternic în sud, în zona Leova-Giugiulești.
