Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia). Izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania, de unde provin două râuri, Brigach și Breg, care se întâlnesc la Donaueschingen, punct de unde râul ia denumirea de Dunăre.
În germană, numele Dunării este Donau, în slovacă se numește Dunaj, în maghiară Duna, în croată, sârbă și bulgară se numește Dunav (cu litere chirilice Дунав), în rusă și ucraineană Дунай (Dunai), în engleză și în franceză Danube iar în turcă Tuna. Toate aceste nume provin din latinescul Danubius care ar fi numele unei zeități a râurilor. Acest etimon indo-european se regăsește în cuvântul sanscrit dānu care înseamnă „râu" sau „care curge”. Și alte râuri europene au denumiri ce ar putea avea aceeași rădăcină indo-europeană: Donețul, Niprul, Nistrul, Donul în Rusia, râul Don din Regatul Unit și Dão în Portugalia.
În această perioadă apare un fenomen spectaculor. Nori de aburi au acoperit fluviul la răsărit, care pare că a dat în clocot. Este un fenomen natural care se produce atunci când sunt diferențe mari de temperatură, pe termen scurt, în aer și în apă.
Temperatura exterioară este de -11 grade Celsius, în timp ce apa are 3,3 grade. Astfel, diferența de temperatură a provocat formarea norilor de aburi pe fluviu şi dă senzaţia că Dunărea a dat în clocot.
„Fenomenul apare atunci diferența dintre temperaturile din timpul zilei și cele din timpul nopții sunt mari. Este ca o evaporare, ca o ceață. Acest fenomen apare dimineața și poate ține până în jurul prânzului, când se ridică soarele. Este într-adevăr spectaculos. Apare îndeosebi în această perioadă”, ne-a explicat Dorian Dumitru, specialist în navigație, pentru adevarul.ro
Fenomenul nu generează probleme în traficul naval şi nu se impun măsuri speciale, spun specialiștii în navigație. Navigatorii de pe Dunăre utilizează radarul care indică eventualele obstacole.
.png)
