Potrivit unui memorandum, aprobat ieri de Guvernul Cioloș, Armata va prelua spre administrare Crucea de pe Caraiman, deoarece autorităţile locale din Buşteni nu dispun de fondurile necesare pentru reparaţiile de care are nevoie monumentul. Este vorba de aproximativ 6 milioane de lei, bani ce vor fi cheltuţi din bugetul MApN.
"În urma analizării problematicii la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, având
în vedere importanţa deosebită a monumentului care va păstra vie în memoria poporului român jertfele şi sacrificiile ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial, o soluţie la nivelul instituţiei militare este asigurarea finanţării de la bugetul anual aprobat Ministerului Apărării Naţionale. Prin urmare, solicităm aprobarea iniţierii demersurilor necesare, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea emiterii de către Consiliul Local al Oraşului Buşteni a unei hotărâri în acest sens. Ulterior, prin hotărâre a Guvernului, imobilul va fi înregistrat în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1705/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi va fi dat în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.
Reabilitarea imobilului este impusă şi de participarea în cadrul manifestărilor şi activităţilor incluse în cadrul Programului Naţional „România 100”, iniţiat în baza Hotărârii Guvernului nr. 24/2014 privind instituirea Programului Naţional „România 100”, pentru aniversarea, la 1 Decembrie 2018, a 100 de ani de la crearea statului naţional, unitar, român", se arată în document.
Crucea Caraiman, în Cartea Recordurilor
Crucea Caraiman, un monument istoric construit între anii 1926 şi 1928 şi situat pe Vârful Caraiman, a fost desemnată cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.
Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman din Munţii Bucegi, este un monument istoric clasat în grupa A (de valoare naţională şi universală), potrivit Listei Monumentelor Istorice alcătuite de Ministerul Culturii.
Monumentul este situat la altitudinea de 2.291 metri, conform Guinness World Record și are o înălţime de 39,5 metri.
Crucea este executată din profile de oţel, fiind montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră, înalt de 8 metri. În interiorul acestuia se află o încăpere care a adăpostit iniţial generatorul de energie electrică ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii.
Monumentul a fost realizat prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ai României, în perioada 1926 - 1928, "întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei", aşa cum stă scris pe placa comemorativă fixată pe partea nordică a soclului.
Potrivit documentelor de la vremea respectivă, realizatorii structurii metalice au fost Direcţia de Poduri din cadrul Direcţiei Generale CFR şi secţiile L1 şi L5 Sinaia, proiectanţii - inginerii români Teofil Revici şi Alfred Pilder, iar dirigintele de şantier - Nicu Stănescu.
Proiectul ansamblului a fost realizat de arhitecţii Constantin Procopiu şi Georges Cristinel, iar monumentul a fost inaugurat şi sfinţit pe 14 septembrie 1928, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.
