"Niciun lider al lumii nu a judecat mai greșit caracterul unui inamic așa cum Hitler a făcut-o când a lansat operațiunea militară de invadare a Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Hitler, alături de alți naziști de top erau convinși că Uniunea Sovietică va cădea secerată sub greutatea celei mai bătălii din istoria umanităţii: Operațiunea Barbarossa. Germania și fortele Axei, adunând 4 milioane de oameni, 3.600 de tancuri, peste 4.000 de avioane și 46.000 de piese de artilerie, au atacat Uniunea Sovietică de-a lungul celor 2.900 de kilometri ai frontului, de la țările balice în nord până la Marea Neagra în sud", incepe articolul John Wight, analist politic la Russia Today.
Proiectul ideologic al lui Hitler, de colonizare a Europei de Este, era acum în plină desfășurare.
Mulți istorici ociidentali susțin că acest episod al celui de-al Doilea Război Mondial a însemnat, de fapt, o luptă între două sisteme totalitare, la fel de monstruoase.
Pactul Ribbentrop-Molotov
John Wight spune că "sovieticii au fost avertizați că Hitler planuieste o invazie. Fara niciun fel de iluzii privind motivele dictatorului fascist, pactul de neagresiune Molotov-Ribbentrop nu a avut ca scop cimentarea unor relații prietenești între două puteri rivale, ci a fost o amânare temoporară a viitoarelor ostilități".
Strategia sovietică ce a dus la semnarea pactului a fost să câștige suficient timp necesar pentru pregătiri în vederea războiului ce era inevitabil. La momentul invaziei, armamentul sovietic era în mare măsura compatibil cu cel al Germaniei, mai ales în ce privește tancurile și artileria. Ce le-a lipsit sovieticilor au fost avioanele avansate, sistemele de comunicații și antrenamentul piloților.
Un alt motiv pentru semnarea pactului de neagresiune a fost pentru a preveni izolarea URSS de puterile imperialiste din Vestul Europei.
"Vestul se acomodase cu fascismul, fapt confirmat din semnarea acordului de la Munchen dintre Germania, Italia, Franța și Marea Britanie (septembrie 1938) prin care se ratifica anexarea de către Hitler a Regiunii Sudete din Cehoslovacia. Mai mult decât atât, Uniunea Sovietică a avut un tratat comun de asistență militară cu Cehoslovacia la momentul anexării, ceea ce a condus guvernul sovietic să tragă concluzia că Ociidentul conspiră împreună cu Hitler în ceea ce privește expansiunea în Europa, scopul final fiind atacarea Uniunii Sovietice”, sustine Russia Today.
Operaţiunea "Barbarossa"
Germania nazistă a început planificarea atacului încă din vara lui 1940, pe fondul neînţelegerilor privind influenţa în Balcani. Statul Major german a concentrat la frontiera cu Uniunea Sovietică 3,5 milioane de soldaţi germani şi 500.000 de militari din alte state membre ale Axei.
În prima parte a operaţiunii, România a participat cu 13 divizii şi 8 brigăzi, obiectivul principal al armatei române fiind eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, rupte de Uniunea Sovietică.
La 22 iunie 1941 se declanşează Operaţiunea Barbarossa. A fost cea mai mare bătălie din istoria umanităţii din punct de vedere al forţelor implicate şi al victimelor, iar eşecul său a fost începutul înfrângerii Reich-ului nazist.
Ce s-ar fi întâmplat cu România dacă Hitler ar fi învins
Operaţiunea "Barbarossa" a desenat harta lumii. Russia Today scrie că o eventuala victorie a Germaniei asupra URSS ar fi transformat România într-o țară „mai puternică”.
"Dacă Hitler reușea să înfrângă Uniunea Sovietică, fascismul ar fi coborat ca un giulgiu negru peste întreaga Europă, consecințele fiind devastatoare. Marea Britanie ar fi rămas izolată total. Resursele naturale imense are URSS ar fi dat capacităților miliare ale Germaniei un impuls masiv. În plus, din punct de vedere strategic, Germania s-ar fi putut lega cu Japonia și ar fi ajutat-o cu materialele și carburantii de care avea nevoie disperată pentru războiul din Pacific. Aliații din Axă, precum Italia, România și Ungaria ar fi devenit mult mai puternice, iar atașamentul acestora pentru cauza fascistă ar fi crescut semnificativ", conchide Russia Today.
