Executivul a sesizat CCR în baza articolului 146, litera 1 din Constituție, potrivit căruia Curtea se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea unuia dintre următorii actori: președintele României, unul dintre președinții celor două Camere, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului și un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.
La art. 147, alineat (2) se arată că, în cazurile de neconstituționalitate care privesc legile înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor în acord cu decizia Curții Constituționale.
Ce contestă Guvernul
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali se referă la instituirea unor indemnizații pentru mai multe categorii de aleși și reprezentanți locali: primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene. Aceste categorii ar urma să primească aceste indemnizații sau "pensii speciale" după finalizarea unui singur mandat, însă nu vor beneficia de această pensie cei care au fost condamnați definitiv cu executare în exercitarea funcțiilor enumerate mai sus.
Cuantumul indemnizației se acordă, potrivit propunerii de lege, în limita a trei mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizația brută lunară aflată în plată. Aceste indemnizații sau pensii speciale se cumulează cu orice alt tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii, cu excepția altor pensii speciale, cum ar fi cea de parlamentar.
Unul dintre argumentele Guvernului este face referire la neretroactivitatea legii (art. 15, alin. 2 din Constituție), în sesizare susținându-se că legea prevede că de indemnizații beneficiază toți primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene, începând cu 1992. Dincolo de aspectul în sine al retroactivității legii, perioada temporală extinsă este fără precedent în legislația din România, se arată în sesizare.
Guvernul mai invocă totodată și încălcarea art. 16, alin. 2 din Constituție (cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări), susținând că, prin acordarea acestei indemnizații numai unor aleși locali, legiuitorul a stabilit un tratament juridic diferențiat în cadrul aceleiași subcategorii juridice. Astfel, potrivit sesizării Guvernului, acordarea în mod selectiv a unei indemnizații doar unor categorii de aleși, și nu, de exemplu, și altor categorii de aleși locali, cum ar fi cea a consilierilor locali sau a consilierilor județeni, este discriminatorie.
O altă problemă de constituționalitate sesizată de Guvern este art. 138, alin. 5 din Constituție care prevede că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Proiectul care stabilește indemnizația pentru categoriile de aleși locali enumerați mai sus instituie un drept suplimentar, fără o analiză prealabilă a numărului de persoane beneficiare, fără un impact bugetar al măsurii și fără stabilirea surselor bugetare de unde sunt acoperite aceste cheltuieli suplimentare, se mai arată în sesizare.
