Legea graţierii la care se gândeşte ministrul Justiţiei ar putea avea efect şi asupra celor care vor fi condamnaţi pentru tragedia cu 64 de morţi şi aproape 200 de răniţi din clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015. Avertismentul vine de la procurorii Parchetului General, care conduc ancheta. „De asemenea, prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv“, spun procurorii Parchetului General.Mai exact, procesul în care urmează să fie judecat fostul primar Cristian Popescu Piedone pentru abuz în serviciu s-ar putea opri înainte să înceapă.
După discuţii controversate şi în contradictoriu privind legea amnistiei şi cea a graţierii, iată că astăzi Ministerul Justitiei a publicat pe site proiectul Ordonantei de Urgenta pentru graţierea unor persoane. Mai exact, Ministerul Justiţiei a elaborat două acte normative privind graţierea şi modificarea Codului Penal pentru punerea în concordanţă cu hotărârile CCR. Proiectul de ordonanţă care a fost elaborat şi care ar urma să intre în vigoare la 18 februarie vizează doar faptele comise până la data de 18 ianuarie 2017.Mai exact, se grațiază pedepsele de până la cinci ani,iar abuzul în serviciu va fi incriminat dacă există un prejudiciu de peste 200.000 de lei.
Redăm integral comunicatul Parchetului General:
„În completarea comunicatului anterior referitor la proiectul de modificare a legii grațierii, difuzat în cursul zilei de astăzi, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:
Modificarea textului privind infracțiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracțiuni.
Pentru a ilustra această potențială consecință, arătăm că mențiunea suplimentară privind foloase patrimoniale ”necuvenite” nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi și obligații corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care și-a angajat soția sau fiii la cabinetul său, iar aceștia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajați, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfășurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul „necuvenit”, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcţionar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparținând soţului/soţiei, rudelor și celorlalte categorii de persoane prohibite de lege.
Actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislaţia franceză, care nu prevede condiţia folosului patrimonial „necuvenit”.
Pentru a ilustra cele de mai sus, menționăm că, în cursul anului 2016, au fost întocmite la nivelul Ministerului Public 48 de acte de sesizare a instanțelor cu privire la săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, dintre care 46 de rechizitorii și 2 acorduri de recunoaștere a vinovăției. Astfel, au fost trimiși în judecată 54 de inculpați, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, 4 viceprimari. Demne de remarcat sunt și aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar și un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociații comunale ai căror membri obțineau subvenții; deputați ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali și alți funcționari publici ce derulau achiziții publice prin încredințare directă către firme controlate de aceștia.
Totodată, cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, prin stabilirea în mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infracțiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecințe grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de încălcări ale legii.
O altă vulnerabilitate în cazul infracţiunii de abuz în serviciu este şi aceea că acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, situaţie care ar arunca în derizoriu incriminarea faptei întrucât de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vătămate prin infracţiune. Mai mult decât atât, instituţia plângerii prealabile vizează în esenţa ei situaţia persoanelor fizice vătămate, nu a celor juridice.
Cu privire la modificările privind graţierea, subliniem că vor fi graţiate în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, această limită fiind prea mare, având în vedere că prin dispoziţiile noului Cod penal oricum limitele de pedeapsă ale majorităţii infracţiunilor au fost mult diminuate (de exemplu, în cazul infracţiunii de furt calificat, limita maximă a fost redusă de la 15 ani de închisoare la 7 ani închisoare).
Printre infracţiunile vizate de proiectul de graţiere se regăsesc infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispoziţiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum şi infracţiunile asimilate celor de corupţie.
De asemenea, prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv.
Având în vedere prevederile constituţionale, precum şi dimensiunea consecinţelor adoptării acestor reglementări, apreciem că nu se justifică urgenţa promovării acestor acte normative printr-o ordonanţă a Guvernului, cu atât mai mult cu cât nu au fost în prealabil consultate într-o manieră transparentă entităţile implicate în aplicarea lor“, potrivit procurorilor.
CE SE GRAŢIAZĂ, CE NU SE GRAŢIAZĂ
În nota de fundamentare, Ministerul Justitiei arata ca "prezenta ordonaţă de urgenţă nu se aplică persoanelor care săvârşesc infracţiuni cu violenţă, împotriva siguranței naționale, infracțiuni de corupție, împotriva persoanei, etc., în stare de recidivă". Se prevăd, între altele, faptele pentru care grațierea NU poate fi acordată - este vorba, de pildă, despre condamnări pentru violență (omor, omor calificat, viol).
Sunt exceptate de la grațiere, în limita a cinci ani, și faptele de corupție, fapte ce vizează securitatea națională și infracțiuni economice. Se poate acorda grațiere pentru jumătate din pedeapsă pentru persoanele care au împlinit 60 de ani, pentru femei însărcinate, persoane cu anumite afecțiuni cronice, persoane care au copii mai mici de 5 ani în întreținere. O condiție importantă este că această grațiere depinde de plata integrală a prejudiciului către părți civile, bugetul de stat, instituții publice.
În ceea ce privește a doua parte a proiectului, Modificări legislative în Codul penal, prima se referă la abuzul în serviciu. Astfel, se introduce un prejudiciu de la care se cercetează abuzul în serviciu cu încălcarea legii - 200.000 de lei, însă pedeapsa ar scăderea la doar trei ani.
Peste 3000 de oameni au prostestat împotriva legii graţierii
Peste 3.000 de oameni au protestat în București și câteva sute în alte orașe mari din țară, față de proiectele de ordonanță privind grațierea și modificarea Codului Penal.
Ministrul Justiției, Florin Iordache, a declarat miercuri seară că aceia care au ieșit în stradă pentru a protesta față de proiectul legii grațierii nu sunt informați corect.
Iordache a precizat a trimis un secretar de stat să stea de vorbă cu protestatarii, potrivit agerpres.ro.
„Din punctul nostru de vedere, este o prerogativă legală a Guvernului să putem face chestiunea aceasta. Dintr-o slabă informare, cred eu, oamenii au ieșit și se manifestă. Știți foarte bine că statul este cel care trebuie să ofere niște condiții normale de detenție. Dacă cineva a greșit și trebuie să stea la închisoare foarte bine, dar nu trebuie să-l degradăm și acel om când se va întoarce în societate să revină din nou om și să poată să fie util. Modul în care statul nu a făcut nimic în ultimii ani și au ajuns penitenciarele niște locuri extraordinare în care... să recunoaștem.. condiții grele de detenție, cu posibile sancțiuni CEDO și asa mai departe...
Primul proiect prevede grațierea pedepselor de până la cinci ani și scutirea de jumătate din pedeapsă a persoanelor de peste 60 de ani, chiar dacă aceștia au fost condamnați pentru fapte de corupție, viol sau crimă. Al doilea proiect prevede incriminarea abuzului în serviciu doar dacă există un prejudiciu de peste 200.000 de lei și limitarea denunțurilor la o perioadă de până la șase luni de la comiterea faptelor.
Protestatarii au strigat, printre altele, "Vrem pușcării, nu amnistii!", "DNA să vină să vă ia!", "Ciorbea, demisia!", "Jos cu Ciorbea!", "Jos cu Dragnea!", "Demisia!", "Jos penalii!", "Afară, afară cu hoții din țară!", "Colectiv!","La închisoare, nu la guvernare", "Luptă DNA, opriți corupția, vine revoluția!".
