Restricţiile impuse de experții epidemiologi după data de 15 mai în domeniul transportului de persoane vor genera creşteri substanţiale ale costurilor transportatorilor, care ar putea avea ca efect triplarea preţului biletelor pentru călători, în lipsa unor subvenţii de la stat, se menţionează într-un comunicat remis luni de Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), transmite Agerpres.
"Restricţiile impuse de autorităţi (după 15 mai, n.r.) vor genera creşteri substanţiale ale costurilor, care nu pot fi suportate de transportatori decât cu riscul falimentului. O astfel de situaţie ar genera haos în România, pentru că nu ar mai funcţiona transportul interjudeţean, judeţean", se precizează în comunicatul COTAR.
Astfel, regulile de distanţare pe care le propune Guvernul pentru a asigura transportatul de persoane în deplină siguranță, ar aduce probleme financiare mari pentru toți operatorii care se confruntă cu criza economică după cele două luni de carantină, susţine organizaţia.
"Deşi s-a calculat înjumătăţirea capacităţii de transport, situaţia reală arată că microbuzele şi autocarele şi-ar scădea capacitatea cu două treimi, pentru că banchetele cu două locuri vor putea fi ocupate de o singură persoană, iar dacă se va impune lăsarea unui rând liber, se vor pierde câte trei sau patru locuri pe fiecare rând. Astfel, distanţarea persoanelor, conform regulilor impuse de pandemie, ar însemna scăderea încasărilor cu două treimi, pentru care transportatorii de persoane au nevoie de sprijin financiar", se menţionează în comunicatul COTAR.
Creșterea costului biletului va fi inevitabil, dacă autoritățile nu intervin prin măsuri de subvenție a tarifelor suplimentare. Această creștere nu va putea fi susținută numai de călători, iar firmele din industrie s-ar confrunta cu o nouă criză a cererii.
"Un autocar sau un microbuz nu va circula la jumătate din capacitate, ci se vor elimina cel puţin două treimi din locuri, pentru că nu vor putea călători două persoane pe aceeaşi banchetă cu două locuri, iar distanţa între scaune va trebui să fie cea reglementată, adică patru scaune vor rămâne libere, din două în două rânduri, nu două scaune. În plus, nu s-a luat în calcul costul transportului. Dacă firmele ar trebui să se descurce singure în această situaţie, ar însemna să plătească diferenţa călătorii, adică s-ar ajunge la dublarea sau chiar triplarea preţului unui bilet", a afirmat Ştefănescu.
Toate măsurile ce urmează a fi respectate, va duce la un volum și mai mare a costurilor resimțit de transportatori, de la costul dezinfecției parcului auto, până la necesitatea achiziției de noi mijloace de transport pentru a suplimenta actuala capacitate redusă cu peste 50% din 15 mai.
"Astfel, parcurile auto ale firmelor ar trebui să se tripleze, iar firmele nu au capacitatea de a finanţa această investiţie uriaşă, mai ales în condiţiile actuale, când abia îşi mai pot plăti ratele la leasing, pentru microbuzele şi autocarele achiziţionate înainte de 'lockdown'. Este nevoie şi de o modificare legislativă, astfel încât să poată circula mai multe maşini în acelaşi timp, pentru a prelua toţi călătorii, sau pentru schimbarea orarelor. Situaţia nu se poate rezolva prin organizarea de noi licitaţii, pe care să le câştige alte firme, decât dacă statul plăteşte subvenţii pentru toate locurile care trebuie să fie lăsate libere în autocarele şi microbuzele obligate să respecte restricţiile de distanţare. Statul ar putea să nu plătească subvenţii, dacă ar tripla parcurile auto ale transportatorilor, asigurând microbuzele şi autocarele suplimentare, dar şi salariile şoferilor de care va fi nevoie suplimentar", se menţionează în comunicatul COTAR.
Organizaţia solicită înlocuirea noilor măsuri anunţate în domeniul transportului de persoane cu un set de măsuri mai permisive.
"Credem că situaţia s-ar putea rezolva prin impunerea unor măsuri clare de protecţie: măşti medicale pentru toţi călătorii şi pentru personalul firmelor de transport, măsuri suplimentare de igienă, dezinfectarea suprafeţelor. În cazul microbuzelor şi al autocarelor se urcau şi înainte călătorii doar prin faţă. Din această măsură propusă de guvern ne putem da seama că echipa care a lucrat la acest document s-a orientat strict în funcţie de autobuzele STB, neavând în vedere nici măcar autobuzele din alte oraşe mari ale ţării, unde urcarea se face tot prin faţă, la fel ca în cazul autocarelor şi microbuzelor. Coborârea prin spate arată, de asemenea, că echipa care a făcut propunerile nu cunoaşte situaţia reală a unui mijloc de transport în comun, care are, chiar şi în cazul autobuzelor STB, cale de acces la mijloc, iar deplasarea călătorilor din faţă spre spate, pentru coborâre este şi inutilă şi nocivă, dacă luăm în considerare posibilitatea de contaminare, prin contactul cu un număr mai mare de persoane", se precizează în comunicatul INS.
