Odată cu războiul din Gaza încep încet încet să apară și mizele reale ale acestor lupte pentru ca așa cum spune romanul toate trec prin stomac!
Teoriile militare ale războiului de la Sun-Tzu, Machiavelli, Clausewitz, etc până astăzi recunosc direct ca:
- orice război pornește de la interese economice înaintea oricărui alt motiv
- orice război costă
- orice război are cauza reală a lui ascunsă opiniei publice
- orice război începe imediat după încheierea unui armistițiu sau a unei păci
- orice război implica o pregătire specială cu mult timp înaintea lui
- în orice război toți beligerantii au aliați și cel puțin un back-up plan
În ultimii cinci ani cel puțin Erdogan, sultanul Turciei, s-a pregătit intens pentru ceea ce toată Turcia cel puțin consideră ca va fi cea mai mare realizare de la Soleiman Magnificul încoace și anume construcția canalului dintre Marea Mediterană și Marea Neagră. Importanța acestui canal va fi imensă deoarece:
- va scurta timpul de traversare prin Strâmtoarea Bosfor
- va crește volumul traficului naval dublându-l pe cel actual
- va face parte integrantă din noul Drum al Mătăsii
- va da o nouă valoare Turciei ca jucător global și regional deoarece traficul prin noua cale de trecere nu va mai fi supusă convenției ce prevede trecerea navelor militare ale beligeranților doar într-un anumit număr
Alianța cu Rusia și China a scos din minți Vestul și au urmat obișnuitele manevre precum:
- refuzul livrării avioanelor F 35 achitate parțial și ai căror piloți turci erau deja la pregătire în USA
- acordarea unui sprijin material și media adversarilor politici ai lui Erdogan sperând ca acesta va pierde alegerile
- reluarea ofertei de admitere a Turciei în UE. Să nu uităm ca în perfidia tipic germană i se spunea mereu Turciei ca nimeni nu se opune acestei admiteri ca la final la vot să fie votat împotriva tocmai de către …Germania!
Și acum haideți la celălalt canal denumit al doilea Suez.
Inițial Napoleon a trasat în celebra lui aventură egipteană traseul primului canal care urma să aibe o importanță mondială în comerț și politică.
Traseul stabilit era calculat să fie pe calea cea mai scurtă și cum pe atunci la lopată nu se putea face nimic lucrările începute au fost abandonate odată cu fuga din Egipt înapoi în Franta a lui Napoleon
Ce a fost după știm, adică cum și de cine a fost făcut, cat a costat, rolul avut în economia mondială și profiturile fabuloase rezultate etc
Ceea ce nu știm este ca acest canal este săpat printr-o zonă nisipoasă ceea ce conduce la o maintenanta permanentă pentru menținerea adâncimii lui care permite un trafic limitat din punct de vedere al deplasamentului și pescajului navelor care îl folosesc. Iar maintenanta costă !
Eșuarea navei cargo chineze de curând a blocat complet traficul prin canalul Suez provocând pagube enorme și demonstrând necesitatea unei alternative zonale la această cale maritima.
Poporul ales are printre altele o mare calitate unanim recunoscută si legată de inteligența financiară astfel ca aceasta evidentă nu le putea scăpa
Avantajele unui nou canal sunt următoarele
- săparea mai rapidă datorită solului stancos și nu nisipos ca la celălalt
- costuri mai mici în condițiile solului stancos și al existenței unui nivel tehnologic superior celui în care a fost realizat primul canal
- posibilitatea existenței unui canal mai adânc și mai lat care să permită trecerea unor nave mai mari și intr-un număr ai mare
- reducerea riscului de eșuare e bancuri de nisip nou create de solul nisipos și curenții marini
- crearea unei alternative la actualul canal
Evident ca avantajele pentru statul Israel vor enorme printr-o nouă astfel cale de trecere prin țară începând cu
- avantajele economice
- avantajele militare
- avantajele geopolitice
Doar ca …!
Doar ca din varianta inițială rezulta ca traseul noului canal va trece și prin Fâșia Gaza pentru a fi mai scurt și deci mai ieftin și mai rapid de realizat
În plus la intrarea pe noul canal dinspre Marea Mediterană trebuie construit și un mare port cu infrastructura necesară
Dacă adăugăm și garnitura oferită de descoperirea unui enorm zăcământ de petrol ce se întinde fix până în Gaza iar Israelul nu îl poate revendica palestinienilor decât prin anexare tabloul celui de al treilea război mondial pare a prinde contur s-ar putea spune.
Toate taberele implicate direct și sau indirect în acest război ascund, prin cenzură discretă sau directă, evidențele, încercând să joace cel puțin până acum cartile terorismului, încălcării drepturilor omului, uitarea prin debaraua ONU a dreptului națiunilor și popoarelor la autodeterminare, etc
În acest sens aduceți-vă vă rog aminte ca inițial doar RealitateaTv a prezentat situația descoperirii noului zăcământ și aceasta destul de târziu în raport cu data începerii războiului în Gaza. Analiștii politici de marcă ai mediei politice românești Cosmin Gușă, Roșca Stănescu, Bogdan Chireac, Adrian Ursu, etc au acum o mare datorie față de români în sensul deslușirii acestei situații mai ales ca poporul nostru a avut și are permanent legături bune cu ambele tabere, a manifestat sprijin și compasiune pentru victimele civile ale conflictului etc
Nu de alta dar anul de foc ce urmează în Romania din punct de vedere politic va trebui să stabilească în mod democratic poziția țării în acest conflict și modul de abordare al celor două canale. Pentru ca să nu uitam plimbările președințiale și marketingul politic al imaginilor negative fals create (mai mult sau mai puțin) și aruncate pe piața campaniilor electorale ce au furat startul, nu ajută să uităm ca refuzul Olandei de a ne acorda votul pentru intrarea în Schengen se datorează refuzului României de cedare către ea a portului Constanța al cărui rol și importanța a crescut enorm și va continua să crească exponențial prin prisma celor două noi canale.