Recidiva este un simptom comun, dar deranjant al depresiei, iar cauzele sunt de cele mai multe ori neclare. Un nou studiu realizat de Binghampton Univesity, publicat în Clinical Psychological Science, sugerează că blocarea atenţiei pe un chip cu expresie negativă poate fi un factor de risc, scrie The Huffington Post.
Primul studiu de acest fel a cuprins 60 de femei cu istoric de depresie şi 80 fără, cărora li s-a cerut să se joace pe computer. Acestora li s-au pus imagini derulate cu rapiditate în care apăreau chipuri cu expresii neutre, furioase, fericite sau triste, iar cercetătorii le urmăreau mişcările ochilor.
Cercetătorii au constat că femeile care aveau un istoric al depresiei au acordat o atenţie semnificativă chipurilor furioase. Dintre femeile cu un istoric al depresiei, cele care s-au uitat cel mai mult la feţele furioase au cel mai mare risc de a dezvolta o nouă depresie în următorii doi ani de la realizarea studiului. Acest lucru sugerează că focalizarea atenţiei poate prevedea riscul unei persoane de a suferi o recidivă a depresiei, spun cercetătorii.
"Este extraordinar deoarece, deşi ştim că depresia este o boală debilitantă şi cu un grad mare de recurenţă, nu am avut testele potrivite care să identifice oamenii expuşi cel mai mult riscului de recidivă", declarat dr. Brandon Gibb, coordonatorul studiului . "Credem că această nouă cercetare este un prim pas important pentru identificarea markerilor riscului unei viitoare depresii la oamenii care în mod normal se simt bine”, a mai spus el.
"Ceea ce arătăm noi este că, dacă atenţia este atrasă de oameni ce par furioşi sau critici faţă de tine, rişti să faci depresie”, a spus Gibb. El a explicat că focalizarea atenţiei indică o sensibilitate ridicată la critică şi conflict, în special la femei.
„Răspunsurile la stimuli ameninţători este cea mai comună teorie privind anxietatea, nu depresia", a mai spus Gibb. "Oricum, teoriile interpersonale despre depresie subliniază rolul conflictului interpersonal şi al respingerii", a adăugat el.
Studiul are însă şi unele neajunsuri. A fost realizat numai pe femei deoarece, aşa cum au explicat cercetătorii, ele tind să reacţioneze mai mult la stresul interpersonal. Nu este încă clar dacă rezultate similare ar putea fi observate şi la bărbaţi.
„Aceste intervenţii sunt deja promiţătoare în ceea ce priveşte tratamentul anxietăţii şi sperăm ca ele să poată fi folosite şi în tratarea depresiei. Rezultatele studiului nostru sugerează că scopul acestor intervenţii în prevenirea recidivei depresiei este reducerea, la nivel individual, a tendinţei de blocare a atenţiei pe chipurile furioase", a conchis Gibb.
