Analiza fosilei unui maxilar ce a aparținut unui om care a trăit în România în urmă cu 40.000 de ani a dovedit că acesta conservă între 6 % și 9 % din ADN-ul Omului de Neanderthal, mai mult decât oricare dintre resturile de om modern studiate până în prezent, scrie NBC News. Până acum, cercetătorii au crezut că aceste încrucișări s-au produs în Orientul Mijlociu, în urmă cu 50.000 — 60.000 de ani, înainte ca omul modern, plecat din Africa, să fi ajuns în Asia și în Europa.
Fosila cu pricina a fost descoperită în Peștera cu Oase din sud-vestul României și a furnizat noi dovezi în sprijinul ipotezei conform căreia neanderthalienii și primii oameni moderni s-au încrucișat mult mai devreme decât se credea până acum.
"Știm că unul dintre primii oameni moderni din Europa a avut un strămoș neanderthalian care a trăit cu numai șase generații înaintea lor", a declarat Svante Pääbo, cercetător la Institutul german Max Planck.
Omul de Neanderthal a apărut în urmă cu 400.000 de ani în Eurasia și a dispărut acum aproximativ 35.000 de ani. Pe de altă parte, omul modern (Homo Sapiens), de origine africană, s-a răspândit pe continentul european în urmă cu 45.000 — 35.000 de ani.
