Femei însărcinate, victime ale erupţiei Vezuviului, descoperite după aproape 2000 de ani

25 Aug 2017 | scris de Gabriela Antoniu
Femei însărcinate, victime ale erupţiei Vezuviului, descoperite după aproape 2000 de ani

La 24 august 79 AD, mai exact acum 1938 de ani, vulcanul Vezuviu din Italia a erupt cu o energie termică de 100.000 de ori mai puternică decât bombe atomice lansate asupra oraşelor japoneze  Hiroshima și Nagasaki care au încheiat al doilea război mondial.

Vesuvius a aruncat un nor de pietre, cenușă și gaze vulcanice la circa 21 de mile în cer și a îngropat cel puțin 1000 de persoane (numărul exact nu va fi cunoscut niciodată) sub zeci de metri de lavă în orașele Pompei și Herculaneum și în unele vile aflate în depărtare, relatează Fox News.

Resturile scheletice ale celor decedaţi, păstrate în roca topită, nu au fost cunoscute nici măcar până când nu au fost descoperite de un inginer de topografie la mijlocul secolului al XVIII-lea. De atunci au fost o sursă de fascinație pentru arheologi.

Acum, scheletele altor patru victime - două femei însărcinate și nou-născuți - au fost descoperiți printre alte 50 de persoane într-o vilă din apropierea orașului Oplontis - stârneşte din nou interesul oamenilor de știință.

Deși jumătate din schelete au fost excavate în 1984 și 1985 și celelalte au fost descoperite parțial în 1991, până în 2017, scheletele femeilor și fetușilor lor au fost excavate în întregime.

"În această vară ... am condus o mică echipă care a excavat scheletul rămas și a colectat date osteologice despre toți oamenii care au fost prinși la Oplontis de vulcan", afirmă Kristina Kilgrove, bioarcheolog la Universitatea din Florida de vest, în Forbes.

"Aceste schelete nou analizate de la Oplontis schimbă jocul în bioarcheologia romană, deoarece reprezintă oameni care au murit mai degrabă catastrofal, decat după o boală. Ceea ce inseamna ca aceste schelete ofera arheologilor o mai buna intelegere a modului lor de viaţă decât cele înmormântate în cimitir ", a adăugat Kilgrove.

Rămaşitele femeilor și ale fetușilor lor sunt deosebit de interesante, spune Kilgrove, deoarece "în timp ce relația lor biologică nu intră în discuție, starea lor sănătate și dieta sunt subiect de discuţie, cu siguranță".

"Dacă mama a avut un parazit intestinal sau o boală infecțioasă, a afectat și fătul? Cum vor reflecta izotopii carbonului și azotului dieta mamei și "dieta" fetusului din alimentaţia și resursele materne? Pentru cercetările noastre viitoare, sperăm să răspundem la întrebări precum cele care nu pot fi rezolvate numai prin studiul istoriei și al arheologiei", a conchis bioarheologul.

Alte stiri din Stiinta

Ultima oră