Care este virusul cel mai activ, cu cea mai largă circulaţie în ultima perioadă?
Virusul scintiţial respirator circulă foarte mult. El este întâlnit nu numai la nou-născutul prematur, la copii, indiferent de vîrstă, dar şi la persoane în vârstă. Cred că e o sensibilitate mai mare a populaţiei la acest virus. În anotimpul rece, din octombrie până în luna martie, acest virus circulă foarte mult, provocând bronşiolite, laringite, pneumonii cu insuficienţă respiratorie. Este un virus sever. Dintre formele de viroze respiratorii, cele cu virusul scintiţial respirator au fost cele mai severe, cu bronho-obstrucţii mari. Din păcate, avem doar un tratament simptomatic.
Doamna doctor, ce recomandaţi în cazul copilului cu astm, care ar putea fi infectat cu un rinovirus sau virusul gripal?
În general, persoanele cu astm care fac infecţii cu rinovirusuri trebuie să aibă o grijă deosebită. Pentru că persoanele suferinde de astm, care mai fac şi o viroză cu rinovirus, pot ajunge în situaţia de a li se decompensa astmul. De asemenea, şi gripa decompensează astmul.
De aceea, astmaticii trebuie obligatoriu să se vaccineze de gripă. Decompensarea astmului se manifestă prin dificultăţi de respiraţie, senzaţie de sufocare, tuse.
Care este situaţia în privinţa varicelei, mai ales că, recent, o femeie tânără a murit din această cauză?
Varicela este endemică în România pe tot parcursul anului, dar în sezonul rece avem foarte multe cazuri. În plus, au apărut complicaţiile. Până în vacanţa de iarnă, şcolile au fost pline cu infecţii cu streptococ, mă refer la scarlatină şi la angină cu streptococ betahemolitic şi varicelă.
Dar avem un vaccin pentru varicelă!
Într-adevăr, dar este opţional, nu este în schema naţională. Şi lumea nu prea se vaccinează de varicelă. Pentru că varicela e considerată boala copilăriei, vărsat de vânt, o boală care vine şi trece. Aşa este privită. Dar uităm de complicaţii. Ele sunt multe şi grave.
Care sunt acestea?
Ataxii cerebeloase, encefalite, mielite, poliradiculonevrite, care sunt extrem de periculoase, pacientul fiind în situaţia de a nu-şi mai putea mişca picioarele. Avem pe secţie o fetiţă cu ataxie. În a şasea zi de varicelă a făcut această complicaţie. Alte complicaţii: celulitele suprainfectate. În varicelă, pe piele sunt vezicule, care se pot sparge şi suprainfecta. O altă fetiţa avea în gât streptococul beta hemolitic. Secreţia a ajuns pe mână. A dus mâna de la gură, la ochi şi s-a infectat. A făcut o celulită, necesitând îngrijire în terapie intensivă pentru sepsis şi formă de severă de boală, la Spitalul „Grigore Alexandrescu”.
Din aceste exemple tragem concluzia că trebuie să ne vaccinăm...
Unii medici le spun părinţilor că există un vaccin de varicelă opţional. Dar primul lucru de care se interesează părinţii este preţul. Când află preţul – până la două milioane - unii bat în retragere. Alţi medici nu le spun nimic despre acest vaccin celor cu venituri foarte mici. Dar tocmai aceştia le reproşează medicilor că nu au fost informaţi despre acest vaccin, deoarece pentru copil, spun ei, sunt dispuşi să facă orice.
Eu recomand vaccinul de varicelă pentru că, astfel, protejăm individul: când este copil, de boală şi de complicaţiile acesteia şi, când este adult, de herpesul-zoster. Ştiţi că se spune că bunicii îşi îmbolnăvesc nepoţii şi nepoţii îşi îmbolnăvesc bunicii, pentru că este acelaşi virus, în varicelă şi în zona zoster. Când acesta este transmis la un vârstnic, cu imunitate parţială faţă de varicelă, virusul rămâne acolo şi, în condiţii de scădere a imunităţii, virusul migrează pe traiectul filetelor nervoase şi apare herpesul zoster.
Dar dacă am făcut vaccinul de varicelă, suntem protejaţi de zona zoster?
De obicei, cei vaccinaţi nu fac zona zoster, ci cei care au făcut varicela. Pentru că virusul rămâne cantonat în organism, latent, la nivelul măduvei spinării. Persoanelor cărora le-a scăzut foarte mult rezistenţa, cele care iau cortizon, fac citostatice, trece prin perioade de stres şi emoţii puternice, virusul prinde momentul critic şi se manifestă. Şi cel mai rău este că nici persoana, ,nici medicul nu ştiu diagnosticul, pentru că erupţia apare după 5-6 zile. Şi între timp se face tratament pentru colică renală, hernie de disc...
Pe lângă virusurile respiratorii, ce alte microorganisme ne mai pândesc?
Rotavirusurile, care dau boala diareică, dar şi afectare respiratorie. Aşa se explică faptul că boala debutează cu diaree şi continuă cu o viroză respiratorie. Rotavirusurile sunt agresive. În enterocolita cu rotavirus, copilul este deshidratat, are febră, frisoane, uneori scaun cu sânge. El trebuie rapid perfuzat. Majoritatea cazurilor apar la sugari. Dar avem situaţii, când toată familia face enterocolită. Sunt focare familiale.
Cum ne protejăm?
Avem vaccinul de gripă, de varicelă. Recomand evitarea contactului cu persoana bolnavă. Să ne spălăm pe mâini cât mai des. Recomand un regim bogat în fructe şi legume. Când strănutăm sau tuşim, să folosim batistele de hărtie. Pentru că o picătură din strănut este suficientă pentru a îmbolnăvi o persoană. Într-un strănut sunt 40.000 de picături mici, care conţin şi transmit virusul, mai ales în spaţii aglomerate, neaerisite.
Recomandaţi suplimente alimentare?
E iarnă, şi un supliment de vitamina D este indicat, deoarece intervine în sistemul de apărare anti-infecţioasă. Recomand vitaminele din surse naturale şi mai puţin pe cele de sinteză, mai ales că virusurile nu au nevoie de vitamine.
