Un nou studiu arată unele asemănări la persoanele care au încă simptome mult timp după infecție, cum ar fi diabetul sau Epstein-Barr.
De ce unele persoane infectate dezvoltă ulterior Covid de lungă durată, iar altele nu? Cercetările avansează pentru a încerca să răspundă la această întrebare și, potrivit unui nou studiu, au fost identificați în special patru factori de risc.
Efectuat pe 309 pacienți americani cu Covid-19, de la diagnosticul inițial până la convalescență, adică 2 până la 3 luni mai târziu, acest studiu publicat pe 24 ianuarie în jurnalul „Cell” a făcut posibilă o corelație între Covid lung și o cantitate mare de materialul genetic al coronavirusului în sânge la începutul infecției. Cu alte cuvinte, pacienții care au o încărcătură virală mare în timp ce sunt infectați sunt mai expuși riscului de a avea un Covid lung.
4⃣ The Epstein-Barr
— The Telegraph (@Telegraph) January 28, 2022
The Epstein-Barr is a virus that infects most people when they’re young and then becomes dormant in their blood.
????The Cell journal article found a strong link between long Covid and patients who had traces of Epstein-Barr in their blood
Al doilea factor de risc pentru a avea un Covid lung îl au persoanele care sunt deja infectate activ cu virusul Epstein-Barr în timpul contaminării cu coronavirus. Denumit și herpes virus 4, este cauza mai multor boli printre care mononucleoza infecțioasă, scleroza multiplă și limfomul Burkitt, acesta din urmă fiind cel mai agresiv cancer cunoscut până în prezent. 90 până la 95% dintre adulți au acest virus latent în organism, dar, în cazul unei alte infecții sau stres, acest virus se poate reactiva.
Al treilea factor, anticorpii sau moleculele imune care, în loc să atace virusul, dăunează proteinelor din corpul nostru. In acest nou studiu, cercetătorii au identificat șase anticorpi care favorizează Covid-ul lung, inclusiv interferonul menționat și într-o cercetare elvețiană. Ceilalți cinci anticorpi au fost legați de diferite afecțiuni autoimune, inclusiv lupus și artrita reumatoidă, dar nu este clar dacă dăunează direct celulelor sau sunt pur și simplu un marker al bolii.
În sfârșit, ultimul factor, un diagnostic preexistent al diabetului de tip 2, cea mai comună formă, în care celulele din organism sunt rezistente la insulină.
Cei cu acest diabet erau mai susceptibili de a prezenta oboseală, tuse și alte simptome respiratorii de Covid lung.
Prevenirea simptomelor
Toți acești factori pot fi observați de îndată ce pacientul este diagnosticat cu coronavirus. Acest lucru ar face astfel posibil să se anticipeze un Covid lung și, prin urmare, poate să se găsească tratamente rapide pentru a-l preveni. Dar, conform primului autor al studiului, Yapeng Su, care era cercetător la Institutul de Biologie a Sistemelor din Seattle la momentul publicării acestuia, acesta este doar un prim pas. Acum este necesar să aprofundăm întrebarea pentru a înțelege dacă acești factori conduc cu adevărat la dezvoltarea unui Covid lung și cum. De asemenea, trebuie să se determine dacă aceste semnale care pot fi identificate devreme pot ajuta la prezicerea simptomelor specifice care ar putea persista la pacienții patru, opt sau 12 luni mai târziu, a spus el pentru LiveScience.
Facteurs de risque #CovidLong ⬇️https://t.co/4L5mrEtkyi https://t.co/3EdqzI2oKp
— Collectif Covid-19 au Long Cours (@co19longcours) January 28, 2022
Dintre pacienții urmăriți în acest studiu, 37% dintre pacienți au raportat trei sau mai multe simptome de Covid lung, 24% unul sau două simptome și 39% niciun simptom. În grupul cu cele mai multe simptome, 95% au avut cel puțin unul dintre acești patru factori de risc. Și toți cei patru factori au fost legați de Covid-ul lung, indiferent dacă infecția inițială a pacientului a fost severă sau ușoară.
Alte cauze
Pe lângă acești patru factori de risc, studiul a mai observat că persoanele cu simptome respiratorii lungi de Covid au niveluri anormal de scăzute de cortizol, hormonul stresului, în sânge. Iar cei cu simptome neurologice au niveluri anormal de ridicate de proteine în sânge despre care se crede că reflectă o întrerupere a ciclului circadian dintre trezire și somn.
Sursa: Le Matin
