Focarul de coonavirus de la Spitalul din Suceava a izbucnit din cauza neglijenței conducerii unității medicale. Conducerea Spitalului Judeţean Suceava nu mai era eficientă, iar mai multe structuri ale unităţii medicale funcţionau la capacitatea de avarie, protecţia personalului fiind neadecvată şi improvizată, iar circuitele pentru COVID-19, respectiv non-COVID nu erau delimitate, se arată în raportul întocmit de echipa militară care a preluat conducerea SJU în perioada 2-30 aprilie.
Capacitatea de testare era redusă, rezultatele fiind date cu întârziere, iar comunicarea a fost dificilă, conform News.ro.
Conform raportului transmis ministrului Sănătăţii de către secretarul de stat Ionel Oprea, la Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou” din Suceava au fost depistate mai multe deficienţe privind planificarea reacţiei şi protecţiei faţă de criza sanitară COVID-19, precum şi în alertarea şi antrenarea echipelor medicale pentru criza COVID-19.
"Conducerea instituţiei nu mai era eficientă, Consiliul medical nefiind convocat oficial din luna februarie. Structura funcţională a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava era redusă, iar sectoarele în care erau internaţi pacienţii COVID -19, UPU, laboratorul de imagistică, laboratorul de BK, sectoarele administrativ şi logistic funcţionau la o capacitate de „avarie” datorită asigurării minimale cu personal – aproximativ 15% din personalul spitalului", se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de Ministerul Sănătăţii.
Totodată, s-a mai constatat că protecţia personalului, cu excepţia unor persoane din UPU, sectorul de Boli Infecto-contagioase şi Sectorul Boli Interne – COVID-19, era inadecvată, necorespunzătoare, improvizată. În ceea ce priveşte circuitele funcţionale specifice, cu toate că spaţiul de spitalizare era împărţit în sectoare COVID-19 şi non-COVID nu s-a putut identifica nicio decizie a conducerii, recomandare a specialiştilor epidemiologi sau o practică în curs care să asigure dimensionarea şi separarea lor.
"Nu a fost asigurat managementul riscului de infectare în afara spitalului, iar capacitatea de testare era redusă şi nu a reuşit să acopere, în timp util, necesităţile de investigare, mai ales pentru cele efectuate, în urgenţă, la nivelul secţiilor (cazuri medii-severe) şi secţiei ATI (comunicare dificilă, rezultate oferite tardiv în raport cu necesităţile reale, comunicare numai în format letric, ofertă de servicii inadecvate solicitărilor crizei COVID-19, etc.)", mai arată MS.
Principalele obiective ale misiunii echipei desemnate să preia conducerea în focarul de la Spitalul Judeţean au fost de stingere a focarului epidemiologic, operaţionalizare a unităţii sanitare şi adaptare a acesteia la perioada epidemică, precum şi de creare a compartimentului de recoltare-procesare şi stocare plasmă terapeutică COVID-19, la Centrul de transfuzii judeţean. De asemenea, o componentă importantă a reprezentat-o şi comunicarea atât internă, cât şi cea externă.
Potrivit sursei citate, în timpul misiunii, echipa condusă de secretarul de stat din cadrul MS a luat măsuri privind protecţia individuală a personalului, stabilirea circuitelor funcţionale specifice, carantinarea instituţionalizată a personalului sănătos, controlul respectării normelor de protecţie individuală şi a circuitelor funcţionale de către angajaţii spitalului.
Totodată, a fost elaborat un plan etapizat de operaţionalizare graduală a Spitalului Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou” Suceava pentru atingerea capacităţii de răspuns maximal şi s-au întocmit, avizat şi implementat procedurile, protocoalele şi ghidurile de practică – în diagnosticarea, tratarea şi îngrijirea pacienţilor COVID-19. A fost testat întreg personalul medical şi a fost crescută capacitatea de testare SARS-COV 2 a unităţii.
Au fost luate o serie de măsuri şi la nivelul secţiei ATI care au dus la creşterea capacităţii secţiei atât din punctul de vedere al spaţiilor, numărului de paturi şi a capacităţii de ventilare.
De asemenea, a fost proiectat un pavilion de triaj-admisie – TI pentru sectorul Boli infecto-contagioase şi mai multe unităţi modulare de acces protejat pentru personalul spitalului (garderobă + sector echipare protecţie – decontaminare – pentru fiecare acces/circuit în spital), a fost asigurată colaborarea cu structurile administrative locale (din partea cărora a beneficiat de sprijin maximal) şi informarea oportună a populaţiei din regiune şi la nivel naţional.
Astfel, în 1 mai, a fost predat un spital funcţional noii conduceri interimare care este legitimă şi beneficiază de încredere şi susţinere din partea întregului colectiv al spitalului, care are experienţă competentă managerială, are planuri clare, sistematice – de acţiune, obiective bine stabilite, are autoritate şi potenţial de conducere corespunzător.
"Au fost reluate şi activităţile Consiliului medical, Comitetului director la nivel corespunzător solicitărilor şi s-a intensificat colaborarea cu membrii Consiliului de administraţie al spitalului. Documentele administrative – ROI, ROF, proceduri operaţionale, cerinţe şi circuite funcţionale, planuri de operaţionalizare şi reacţie specifice crizei sanitare COVID-19 au fost actualizate, analizate şi avizate. Spitalul este pregătit pentru escaladarea/descaladarea epidemică COVID-19. Sunt asigurate – protecţia individuală a personalului conform normelor legale, circuite funcţionale şi zone de diagnostic/tratament specifice crizei. Resursa umană este recuperată într-o proporţie importantă", precizează MS.
Riscul de infecţie al personalului a fost diminuat la maximum (ţinută de protecţie, circuite funcţionale, antrenamente ale personalului, relaţii în serviciu).
"Ceea ce s-a întâmplat la Suceava trebuie să reprezinte o lecţie pentru noi toţi. După ridicarea stării de urgenţă vom avea mult de lucru pentru reorganizarea şi eficientizarea sistemului sanitar. Consider că, pentru încă o perioadă, unităţile sanitare trebuie să rămână în coordonarea ministerului. Este nevoie şi de actualizarea legii sănătăţii pentru că actuala variantă este depăşita”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.
În perioada 2-30 aprilie, în conformitate cu ordinul ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru, o echipă militară condusă de generalul-maior în rezervă Ionel Oprea, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a preluat conducerii Spitalului Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou” din Suceava.
