Peter Piot, unul dintre primii cercetători care au descoperit virusul Ebola, a povestit pentru The Guardian cum s-a luptat pentru viața sa în urma contractării noului coronavirus.
Piot, directorul Școlii de Boli Tropicale din Londra, a declarat că nu a avut niciodată vreo problemă medicală serioasă, dar, după ce timp de 40 de ani a studiat și s-a luptat cu boli ca HIV și Ebola, ”în sfârșit, un virus i-a venit de hac”
Experiența sa din cercetare l-a ajutat să-și dea seama din prima fază a îmbolnăvirii cu privire la impactul enorm pe care îl are noul virus asupra organismului uman. După vindecare, oamenii s-ar putea confrunta cu probleme renale sau cardiace pentru tot restul vieții.
Singurele sale gânduri se îndreaptă către un potențial vaccin, dar și către susținătorii politicii de eliminare a obligativității vaccinării, care ar trebui să-și revizuiască atitudinea în fața acestei pandemii.
Profesorul a relatat cum a evoluat boala. Dacă la declanșare pe 19 martie, simptomele erau relativ ușoare, doar temperatură ridicată și dureri de cap, pe parcurs a început să dezvolte simptome care nu erau asociate coronavirusului.
Nu a manifestat tuse acută, dar era destul de convins că se îmbolnăvise. Și-a continuat activitatea din cadrul Comisiei Europene, fiind un consilier al președintelui Ursula von der Leyen.
După ce s-a luptat zeci de ani cu virusuri și a reușit să-și păstreze sănătatea intactă, nu se așteapta să aibă nevoie să fie internat în vreun spital.
”Pe durata unei săptămâni, m-am zbătut pe un pat de spital să trăiesc neștiind dacă voi supraviețui acestui virus. Nu m-am îmbolnăvit grav niciodată și în ultimii zece ani nu am avut nicio zi de concediu medical. Am dus o viață echilibrată, dar mă aflam în categoria de risc dacă contractam virusul – am 71 de ani. Eu sunt un optimist și am crezut că va trece”, declară Piot.
Piot a fost printre primii care a atacat în mod direct reprezentanții ONU, Marii Britanii, dar și ai Organizației Mondiale a Sănătății în 2014, când a considerat că nu au luat măsurile necesare pentru prevenirea răspândirii virusului Ebola.
”Mă bucur, în schimb, că m-am îmbolnăvit de coronavirus și nu de Ebola. Cu toate acestea am citit un studiu care anunța că probabilitatea de a deceda în spitalele din Marea Britanie este de 30%, aceeași cu cea din 2014 din spitalele din Africa dacă contractai virusul”, a precizat profesorul.
După 2 săptămâni de autoizolare, a trebuit să fie internat deoarece avea probleme mari în a respira. Între timp a dezvoltat pneumonie și stări din ce în ce mai proaste, chiar dacă, între timp, a fost testat negativ cu noul coronavirus.
”La început m-am temut că voi fi conectat la un ventilator mecanic, ceea ce ar fi crescut riscul de a deceda, dar nu a fost nevoie. La mine a funcționat doar o mască de oxigen. Am împărțit rezerva cu încă doi pacienți, dar eram atât de slăbiți, că nu puteam nici măcar să vorbim între noi. Chiar dacă începeam să-mi revin, mă obseda o întrebare: cum mă voi recupera după această boală?”.
Piot a declarat că vor fi milioane de oameni care vor suferi de efectele negative ale acestei boli și ar putea avea nevoie de dializă pentru tot restul vieții lor. Dar, cel mai mult îl deranjează atitudinea celor care nu înțeleg ce luptă teribilă se duce pentru a încerca limitarea răspândirii pandemiei.
