Studiul Centrului medical Cedars-Sinaï din Los Angeles face o paralelă între efectele privării de somn şi efectele dietelor cu alimente foarte grase. Concluzia este uimitoare: efectele sunt similare în sensul că afectează în acelaşi mod sensibilitatea la insulină, facilitând apariţia obezităţii. Se ştie că insulina, hormon esenţial în reglarea funcţionării ţesutului adipos, este strâns legată de obezitate. Or, acest studiu arată în mod efectiv că a fi privat de somn în timpul nopţii are acelaşi efect negativ asupra echilibrului insulinei ca şase luni de regim cu alimente foarte grase. Când corpul devine mai puţin sensibil la insulină – adică rezistent la insulină -, el este obligat să producă mai multă insulină pentru a menţine la un nivel constant glicemia. Aceasta poate duce la diabetul tip 2, o boală care împiedică insulina din corp să aibă un răspuns corect asupra nivelului de zahăr din sânge.
Se ştie că diabetul este asociat cu multe complicaţii grave, printre care bolile cardiace. Persoanele obeze sunt mai expuse riscului de a dezvolta o rezistenţă la insulină şi, implicit, să facă diabet.
Doctorul Broussard, unul dintre medicii care face parte din echipa de cercetare, precizează că acest studiu sugerează că o noapte în care nu am dormit deloc are acelaşi efect asupra insulinei ca şase luni de regim cu alimente foarte bogate în grăsimi. De asemenea, acest studiu demonstrează importanţa somnului nocturn, odihnitor pentru a menţine la nivele normale glicemia şi a reduce riscurile de boli metabolice, cum sunt obezitatea şi diabetul.
Iată şi recomandările Fundaţiei naţionale a somnului, o asociaţie americană, în privinţa orelor de somn în funcţie de categoria de vârstă:
nou-născuţii (0-3 luni) – 14-17 ore de somn pe noapte
bebeluşii (4-11 luni) – 12-15 ore
copiii mici (1-2 ani) – 11-14 ore
preşcolari (3-5 ani) – 10-13 ore
şcolari (6-13 ani) – 9-11 ore
adolescenţi (14-17 ani) – 8-10 ore
tineri (18-25 ani) – 7-9 ore
adulţi (26-64 ani) – 7-9 ore
peste 65 de ani – 7-8 ore.
