Conf. dr. Gabriel Popescu, din cadrul Institutului Național pentru Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, ne avertizează că nu este imposibil ca, într-o singură iarnă o persoană să facă două gripe, că, în special, copiii fac gripe cu simptome digestive (văsături, greaţă) şi că antibioticele fac mai mult rău decât bine bolnavilor de gripă.
Vă să ne spuneți, domnule doctor, o persoană poate să se îmbolnăvească de două ori de gripă, într-o singură iarnă?
După ce a făcut gripă, persoana respectivă rămâne cu o imunitate la tipul de virus gripal cu care s-a infectat. Asta nu înseamnă că, în acelaşi sezon, este imposibil să facă o a doua gripă.
Există gripă tip A și gripă tip B. În interiorul acestor tipuri, avem subtipuri, de exemplu, la tipul A avem subtipuri H1N1, H3N2, iar la tipul B, avem, de asemenea, două subtipuri majore diferite. Astfel, nu este complet imposibil ca, în cursul aceleiaşi ierni, o persoană să facă de două ori gripă, cu virusuri gripale diferite.
De altfel, vaccinul contra gripei, care se administrează anual, conține trei tulpini: o tulpină AH1N1, o alta AH3N2 şi o tulpină de virus gripal B. Recent, a fost pus la punct un vaccin care conține pe lângă cele două tulpini de virus gripal A, două şi nu o singură tulpină de virus gripal B, câte una din fiecare subgrup, tocmai pentru a asigura protecţie mai bună împotriva principalelor cauze de gripă sezonieră, care evoluează într-un anumit an.
Se poate afirmă că nu este complet neobișnuit ca o persoana să facă de două ori gripă în acelaşi sezon; de aceea, chiar dacă o persoana nevaccinată a avut, în acest sezon rece, un episod de gripă, mai poate avea un beneficiu din vaccinare întrucât nu s-a încheiat perioada în care mai apar îmbolnăviri de gripă și poate, astfel, să își scadă riscul de a face încă o gripă cu tip diferit de virus. Ar trebui să se înțeleagă faptul că modalitatea cea mai eficientă de a evita gripa este vaccinarea împotriva ei.
Dintre cele două tipuri de gripă, A și B, care este mai „rea”?
Nu cred că se poate face o ierarhie. În mod clasic, tipul A era considerat mai agresiv, comparativ cu tipul B şi ambele mai agresive față de tipul C. Dar, din ceea ce am observat în ultimii ani, nu avem diferențe semnificative de severitate între cazurile de gripă cu tipurile A si B.
Au apărut opinii chiar ale unor specialiști, potrivit cărora actualul vaccin contra gripei deja a scăzut de la peste 80% spre 60% grad de acoperire, mai ales în privința tulpinei B. Este un temei în aceste opinii?
Estimări despre protecția conferită de vaccinarea împotriva gripei se pot face doar după ce se încheie un sezon epidemic de gripă (perioada rece a anului) şi se analizează datele obținute. Vorbim doar de estimări pentru că nu poți avea date exacte: câte dintre persoanele vaccinate au făcut gripă şi, respectiv, câte dintre cele nevaccinate au făcut sau nu gripă.
Or, niciodată şi nicăieri nu se cunosc cu exactitate toate cazurile de gripă; o cauză de imprecizie este reprezentată de formele ușoare de boală care cel mai adesea rămân nediagnosticate drept gripă şi sunt, de obicei, etichetate drept viroze respiratorii.
De aceea, considerațiile despre eficiența unui vaccin împotriva gripei în plin sezon epidemic au un grad mare de imprecizie.
Vă rog să ne spuneți până unde merge automedicația și de ce nu se recomadă să luăm de capul nostru antibiotice?
Antibioticele sunt medicamente utile în infecții bacteriene, or gripa este o infecție virală. De aceea, nu este util să administrezi antibiotice în tratamentul gripei.
Există, în schimb, medicamente antivirale, precum oseltamivir şi zanamivir, care ajută în vindecarea mai rapidă a gripei. Atât antibioticele cât şi antiviralele sunt medicamente care trebuie prescrise de medic şi nu sunt disponibile fără prescripție medicală.
Mai mult, deși antibioticele nu ajută la vindecarea gripei, ele au efecte adverse, care apar la fel de frecvent şi când administrarea lor este utilă şi când se administrează nejustificat. Aici, vorbim despre neplăcerile cauzate direct de administrarea antibioticului, cel mai adesea greaţă, vărsături, dar şi de probleme mai serioase cum ar fi selectarea de bacterii rezistente sau apariția de diaree postantibiotică cu Clostridium difficile (care, uneori, poate chiar pune în pericol viața pacientului) sau candidoză.
Astfel, se poate întâmpla ca administrarea de antibiotice să agraveze starea pacientului fără a aduce nici un rezultat în vindecarea gripei.
Eu cred că ar trebui făcut mai mult pentru a se înțelege că utilizarea antibioticelor fără prescripție medicală reprezintă un risc pentru pacient, dar şi pentru societate în ansamblul ei cu atât mai mare acum, într-o perioadă în care ne confruntam cu o erodare tot mai accentuată a eficienţei antibioticelor prin generarea de bacterii tot mai rezistente la acțiunea lor.
Aşadar, nu antibioticelor în caz de gripă. Ce ar putea totuși utiliza pacientul pentru a se simți mai bine?
Consumul de lichide şi repausul ajută la ameliorarea simptomelor oricărei infecții de sezon rece.În plus, există mai multe categorii de medicamente care pot îmbunătăți starea pacientului: analgezicele ameliorează febra şi durerile, antihistaminicele scad obstrucția nazală (senzația de „nas înfundat’), strănutul și mâncărimile nazale, picăturile şi spray-urile nazale pot ușura respirația, expectorantele orale ajută la eliminarea secrețiilor respiratoriii, antiinflamatoarele locale, cum sunt spray-urile sau pastilele pentru gât, vă ajută să înghițiți mai ușor.
Când ne recomandați să mergem la medic? Când trebuie să meargă la medic copilul și când, adultul?
Simptomele evocatorii de gripă ar trebui să determine solicitarea unui consult medical în două tipuri de situații.
O primă categorie de pacienți care trebuie să se adreseze repede medicului sunt pacienții cu un risc de evoluție mai severă a acestei infecții: copiii mici (în special sub 2 ani), vârstnicii, cei care au o afecțiune respiratorie cronică (de exemplu, bronşită cronică obstructivă sau astm bronşic) sau cardiacă (insuficienţă cardiacă congestivă, infarct miocardic), cei cu boli care scad capacitatea de apărare la infecții (diabet zaharat, boli neoplazice, tratamente imunosupresoare), gravidele, persoanele cu obezitate importantă.
O a doua categorie este reprezentată de pacienții la care apar semne că evoluția gripei poate fi severă: dispnee (greutate la respirat), febră care nu cedează la antitermice şi/sau antiinflamatorii, dureri toracice, tuse cu expectorație sangvinolentă, vărsături frecvente sau pacienții la care evoluția bolii se prelungește astfel încât devine un motiv de îngrijorare. În plus, la copii constituie motive particulare de îngrijorare şi incapacitatea de a bea suficiente lichide, dificultatea de a fi trezit şi de a comunica, apariția unei erupții cutanate, reapariția febrei şi a tusei după o perioada de ameliorare.
