Conform unui nou studiu, persistența gândirii negative pentru o perioadă lungă de timp ar putea crește riscul de a dezvolta demența, precizează The Independent.
O echipă de cercetători din cadrul University College London (UCL) a descoperit că gândirea negativă repetitivă (GNR) este responsabilă de depozitarea în creier a unor proteine dăunătoare asociate bolii Alzheimer, cel mai cunoscut gen de demență.
Cercetătorii au precizat că aceste riscuri sunt asociate cu perioade lungi de acumulări de gânduri negative, nu de cele ocazionale. Autorul studiului, doctor Natalie Marchant din cadrul departamentului de psihiatrie al UCL, a adăugat că momente izolate de gândire negativă nu cresc riscul de a dezvolta demența.
Studiul susținut de Societatea de Alzheimer a fost efectuat pe un eșantion de 292 de persoane cu vârsta de peste 55 de ani.
Participanții au completat un chestionar în care au expus cât de des se confruntă cu experiențe negative, dar a fost măsurat și gradul de depresie și anxietate al lor.
Funcțiile cognitive, memoria și atenția, au fost evaluate la un loc cu evaluarea dimensionării spațiale și a limbajului. Au fost folosite metode de scanare a creierului pentru a determina cantitatea depozitată a două proteine tau și amiloid asociate cu boala Alzheimer.
Rezultatele au precizat că participanții cu un tipar clar al persistenței gândirii negative sunt predispuși unui declin cognitiv extins pe durata a patru ani și înmagazinează cele două proteine dăunătoare într-o cantitate mult mai mare.
Depresia și anxietatea duc adeseori la o gândire negativă, dar nu duc la o creșterea depozitului de proteine tau și amiloid.
”Depresia și anxietatea instalate la maturitate și bătrânețe sunt deja cunoscute ca factori declanșatori ai maladiei Alzheimer. Noi am reușit să aflăm că anumite tipare ale gândirii implicate în instalarea depresiei și anxietății ar putea fi motivul pentru care acești pacienți sunt mult mai pasibili a dezvolta demență”, precizează Marchant.
”Excluzând celelalte studii care legau depresia și anxietatea de demență, noi încercăm să demonstrăm că o gândire negativă extinsă pe o perioadă lungă de timp crește riscul de a dezvolta demența”, a adăugat sursa citată.
Fiona Carragher, directorul Societății de Alzheimer a precizat că este nevoie de un studiu aprofundat al fenomenului gândirii negative, chiar dacă studiul a putut corela fenomentul cu un declin al funcțiilor cognitive și al depozitelor extrem de dăunătoare din creier.
”Marea majoritate a pacienților din cadrul studiului fuseseră diagnosticați cu un risc crescut de a dezvolta Alzheimer și trebuie să descoperim dacă putem extrapola aceste rezultate la o masă de populație și dacă acest timp de gândire crește riscul de a fi diagnosticat ulterior cu demență.”
Cercetătorii încearcă să observe mai departe dacă reducerea gândurilor negative prin diverse metode și terapii psihologice ar reduce riscul de a fi diagnoticat cu demență.
